Zilele acestea am citit un material pe internet scris de o domnișoară în privința vestimentației femeilor creștine din punctul de vedere feminin. Acest material a stârnit ceva reacții, unele din ele foarte „evlavioase” prin care diferite persoane dezbăteau subiectul pro sau contra unei vestimentații, discuții care m-au dus iar să meditez la chestiunea lege-har sau la monstrul pe care Petru Ciucur îl numea Ha-Ge.
În privința soției mele mă declar mulțumitor lui Dumnezeu că e matură spiritual și nu a trebuit să îi cenzurez eu în vreun fel vestimentația, probabil dacă era după mine era mai modern îmbrăcată, mai senzual că tot văd că se poartă și aud des motivația „dacă soțul meu vrea să mă îmbrac așa, ce problemă ai tu?” Uite de aia îmi plac mie oamenii maturi spiritual, oamenii care au relație vie și directă cu Dumnezeu care se lasă călăuziți de Dumnezeu și nu necesită pentru ei să pui în discuție o eventuală ghidare de către altcineva a aspectelor din viața sa. Ana e modestă în îmbrăcăminte și sufletește e o comoară fără de care nu eram azi ceea ce sunt. Nu a fost nevoie vreodată să îi atrag atenția cu privire la haine sau accesorii.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.