Nu-i aşa că e plăcut, să ştii că cineva gândeşte bine despre tine? E plăcut să te anunţe cineva, că te apreciază sau că te stimează, deşi e la mare depărtare. E plăcut să te iubească cineva, chiar dacă distanţa e mare. Faptul că acel om gândeşte pozitiv despre tine, îţi dă curaj, poftă de viaţă, chef de a trăi, te încurajează şi te energizează.
Îmi amintesc de vechiul meu obicei, cel de a trimite scrisori. Era tare plăcut să primeşti, „din neant”, fără veste, o veste bună, un gând plăcut, să afli că cineva şi-a făcut timp să scrie o scrisoare pentru tine. Când m-am căsătorit, tolba mea cu scrisori, ajunsese undeva peste 3000 de scrisori iar eu trimisesem din evidenţele mele aproape de 5000. Multă lume a primit încurajări din partea mea şi reacţiile celor care primeau scrisori le ţin minte şi azi.
Un gând bun poate fi transmis şi printr-o privire. Când apreciezi pe cineva, acest lucru se vede în ochii tăi şi ochii spun şi despre sinceritatea gândurilor sau despre interesul privirii. O privire este suficientă pentru a confirma sau infirma o declaraţie. Dar este tare plăcut să vezi în ochii cuiva, aprecierea pe care ţi-o poartă sau să vezi, compasiunea pe care o are pentru tine.