Diferența între oamenii care iau în serios Cuvântul lui Dumnezeu și cei care în banalizează sau ignoră este clară, vizibilă și face în fond diferența dintre tărie și slăbiciune spirituală. Indiferent de contextul în care se află oamenii transmit informații despre relația pe care o au cu Scriptura și asta nu atât de mult prin faptul că te intoxică cu versete și trimiteri, cât prin faptul că trăiesc și acționează conforma acelor texte pe care de cele mai multe ori nu le verbalizează.
Apostolul Pavel spunea celor din Roma „credința vine în urma auzirii, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Hristos” deci oricine nu aude sau citește Cuvântul va avea probleme mari la capitolul credință. Așa se explică multe plângeri referitoare la eșecul în bătăliile spirituale. Așa se explică imaturitatea spirituală și infantilismul spiritual. Oamenii care nu își fac timp pentru citirea Cuvântului… de fapt trebuie să reformulez, oamenii care nu își fac de citirea și meditarea la Cuvântul lui Dumnezeu sunt prin asta deconectați de la sursa de credință și implicit slabi spiritual. Ajungem prin lipsirea de Cuvânt să ne împotmolim în mlaștini ale deznădejdii dacă ar fi să îl parafrazez pe Tozer.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
