În clipul de mai jos, care e format din două părți se vede o diferenţă mare între ceea ce se vede de sus şi ceea ce se vede de jos. De foarte multe ori o simplă schimbare de persepectivă ne ajută să înţelegem lucrurile altfel. E nevoie ca de fiecare dată să avem şi o privire de ansamblu, de sus, asupra vieţii pentru a îi înţelege frumuseţea. Privind de jos vedem problema cât elefantul dar dacă ne uităm de sus şi elefantul devine mic de tot.
Zi: 7 martie 2013
Concurs de egoisme
Să nu pofteşti nevasta aproapelui tău; să nu pofteşti casa aproapelui tău, nici ogorul lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici măgarul lui, nici un alt lucru care este al aproapelui tău. Deuteronom 5:21
Când eram copil gândeam ca un copil și acționam ca un copil dar întrebarea e: acum când sunt om mare, am lepădat ce era copilăresc? Când eram copil nu înțelegeam deloc ce înseamnă să poftești și mai ales nu înțelegeam câte valențe are pofta asta și cei din jurul meu mă condamnau pentru forma mea primitivă de egoism și poftire pe când ei se bucurau să folosească o formă rafinată de egoism și poftă îmbrăcate în falsă evlavie. Cu timpul am învățat bine de la dascălii mei și acum am capacitatea să fiu ca ei 🙁 .
Acum când sunt mare îmi dau seama că a pofti nevasta aproapelui nu înseamnă neapărat curvie în forma ei brută, a pofti casa aproapelui nu înseamnă un gând chinuitor despre cum să îi iei nefericitului casa, a pofti ogorul nu înseamnă să îi dai în cap ca să-ți rămână ție, a pofti robul, măgarul, lucrurile lui nu înseamnă neapărat a avea gânduri despre cum să i le furi, asa gândeam când eram copil. Acum însă realizez că de foarte multe ori am poftit și nici măcar nu am realizat că fac un păcat. De fiecare dată când am avut dorința de a fi puțin mai tare decât aproapele la vreunul din acele capitole m-am angajat într-o cursă a egoismelor și a poftirii.