Ştiam eu că joia nu mi-e cea mai reuşita zi din săptămână ba dimpotrivă, dar astăzi am primit confirmarea, de parcă mai era nevoie.
Plecat de acasă cu bicla spre serviciu, nu ploua dar era închis de ploaie. După ceva vreme începe o „mocănească” mică şi îndesată. Nu-i nimic, zic eu, doar îţi place ploaia, dar dacă ar fi fost doar atât…. Maşinile care treceau pe lângă mine, parcă mergeau mai tare ca niciodată, sau mi se părea mie? În fine, dacă maşinile merg tare şi tu eşti cu bicicleta… te cam stropesc. Rectific, te stropesc tare, te fac „fleaşcă” dar omul hotărât e hotărât şi dă-i pedale cu forţă şi voioşie, numa că bicicleta parcă se făcea tot mai grea şi era tot mai greu de urcat dealul, pantalonii se lipeau de picioare şi mă încurcau, apa picura de pe şapcă şi nu vedeam bine şi din stânga ploaie de apă de sub roţile maşinilor mai tare ca de sus.