Una din cele mai vechi îndeletniciri umane este citirea în stele. Oameni din toate timpurile, au căutat să coreleze ceea ce se petrece pe cerul nopții, cu evenimentele viitoare. Astfel aceste activități pot fi de la simple bănuieli „țărănești”, până la adevărate fenomene, cu implicații financiare imense, dar mai ales cu implicații spirituale incomensurabile.
Nici creștinătatea în istoria ei, nu a fost străină de astfel de activități. Dumnezeu avertizează clar poporul Său că urăște aceste lucruri și totuși chiar Saul, unsul Său apelează la o astfel de persoană. Mai mult se specifică prin Împărați, că poporul s-a dedat la ghicire și vrăjitorii „de aceea Domnul S-a mâniat foarte tare împotriva lui Israel, şi i-a îndepărtat de la Faţa Lui.”
Astăzi, cea mai comună formă de ghicire este horoscopul. Multă lume îl ascultă dimineața la cafea sau îl citește undeva în presă, ca să știe ce să facă și ce să nu facă. E deja o practică pe care oamenii o consideră normală, s-au obișnuit cu ea, e parte din viața lor, deși Scriptura ne spune clar că această practică îl mânie pe Dumnezeu. Mai mult, vrăjitoria și cititul în stele, a devenit o practică obișnuită pentru unii lideri religioși. Unii preoți sau călugări leagă și dezleagă. Merg oamenii la ei și apelează pentru a rezolva pe această cale unele aspecte neplăcute din viață.
Acum pocăiții vor spune „ț,ț,ț,ț păi vezi, au deraiat rău de tot”, însă nici noi nu suntem departe. Ghicirea și cititul în stele, prind din ce în ce mai tare si în bisericile neoprotestante. Nu, nu mă refer la horoscop, pe care unii credincioși îl ascultă, și nu fac bine. Mă refer la ceva mult mai grav. Sunt două practici păgâne în creștinism și mulți le îmbrățișează fără ezitare. Voi încerca să scriu scurt despre fiecare din ele.
Ghicirea. Ei bine, nu, nu merg pocăiții la ghicitor dar merg la prooroc. A devenit așa de răspândită practica, încât e clar ghicire, nu proorocie. De ce? Pentru că mulți din aşa-zişii prooroci o dau la ghici, că doar numele le merge. Pentru că unii chiar au duhuri de ghicire și pentru că fenomenul în sine e prost înțeles. Oamenii merg la prooroc ca să găsească varianta cea mai ușoară, cea mai câștigătoare, cea mai nedureroasă.
Nu ne mai asumăm trăirea vieții împreună cu Dumnezeu. Preferăm să ne vedem de viață și pentru că nu mai avem relație zilnică cu Dumnezeu, ne ducem la unul care chipurile ar putea să ne spună ce vrea Dumnezeu de la noi. Și ce dacă. Tot la 3 metri după cot ne doare. Ce? Nu știm ce vrea Dumnezeu de la cei ce se pretind a fi copii Săi? Chiar nu știm? Știm, dar noi vrem de la prooroci să ne dea „dezlegări” să ne abatem de la lege. Noi vrem doar căi ușoare și câștiguri. În cazul acesta ei sunt ghicitori. De ce? Pentru că Dumnezeu nu face abateri de la Cuvântul Său.
Cititul în stele. Da, e un fenomen care e îmbrățișat cu ardoare de mulți. Acum apar iar tot felul de cititori în stele, pe care Dumnezeu îi urăște, chiar dacă se numesc păstori, care vin cu teorii cu luni pline și tot felul de calculații omenești. Se uită la mersul stelelor, folosesc astrologia ca să ghicească. E ghicire dragii mei. E păcat. Nu mai citiți, credeți și mai ales nu mai distribuiți astfel de prostii. Este posibil ca ei să fi observat bine ceea ce spun, dar venirea Mântuitorului, tot secretă este și nu e treaba noastră. Pavel spune „cât despre vremuri şi soroace, n-aveţi trebuinţă să vi se scrie, fraţilor. Pentru că voi înşivă ştiţi foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoţ noaptea.” Iar Domnul Isus, Mântuitorul, afirmă clar că „despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.”
Nouă nu ne ajunge, noi credem că putem să știm mai mult decât Fiul lui Dumnezeu, noi ne credem mai deștepți decât El, vrem noi să știm ceea ce nici El nu știa la vremea aceea. Noi vrem să ocolim Voia lui Dumnezeu, vrem să ghicim în stele și să găsim acea zi. Ei bine NU o vom ghici, oricât de evidente ni s-ar părea dovezile.
Oare ne va intra odată la cap, că E PĂCAT să ghicești. Uitaţi-vă ce spune Dumnezeu poporului Israel într-o situație: „Să nu fie la tine nimeni care să-şi treacă pe fiul sau pe fiica lui prin foc, nimeni care să aibă meşteşugul de ghicitor, de cititor în stele, de vestitor al viitorului, de vrăjitor, de descântător, nimeni care să întrebe pe cei ce cheamă duhurile sau dau cu ghiocul, nimeni care să întrebe pe morţi. Căci oricine face aceste lucruri este o urâciune înaintea Domnului; şi din pricina acestor lucruri va izgoni Domnul, Dumnezeul tău, pe aceste neamuri dinaintea ta. Tu să te ţii în totul totului tot, numai de Domnul Dumnezeul tău. Căci neamurile acelea pe care le vei izgoni, ascultă de cei ce citesc în stele şi de ghicitori; dar ţie, Domnul, Dumnezeul tău, nu-ţi îngăduie lucrul acesta. Deuteronom 18:10”
Oare de ce nu ne ajunge ceea ce Dumnezeu ne spune în Scriptură și vrem mai mult? De ce ne trebuie mereu mai mult decât ne oferă Scriptura, deși nu am aplicat-o toată încă. Oare de ce promisiunile lui Dumnezeu nu ne mai sunt suficiente. De ce vrem să știm? Ca să ne îngrozim? Ca să tremurăm? Ca să ne pocăim în ultimul minut? La ce ne ajută cititul în stele?
Acum serios… chiar te fac aceste vești să te pocăiești mai tare sau numai te îngrozesc pe degeaba. Dragul meu, lasă ghicitorii în stele în pace, că e un păcat înaintea lui Dumnezeu să ghicești în stele. Nu contează că se numesc Nostradamus, Baba Vanga sau Păstorul Ixulescu. Tu străduiește-te să trăiești în ascultare de Dumnezeu zilnic și nu te mai îngrozi degeaba cu scenarii aiurite. În Sfânta Scriptură avem tot ceea ce trebuie să știm. Nu ne trebuie mai mult.
E riscant să mergem la ghicitori, fie ei și aşa-zişi pocăiți. Să terminăm cu practicile oculte, să ne apropiem de Dumnezeu și de Cuvântul Său. Nu mai distribuiți știri despre astfel de practici cum ar fi cele referitoare la fenomenul „luna de sânge” care acum se răspândesc pe internet. E ghicire, e păcat.
Uite ce frumos vede David când privește cerul:
Când privesc cerurile, lucrarea mânilor Tale, luna şi stelele pe care le-ai făcut, îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă? L-ai făcut cu puţin mai pe jos decât Dumnezeu, şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste. I-ai dat stăpânire peste lucrurile mânilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui: oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului, păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.
Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.
Emisiunea de la https://www.mixcloud.com/doina-bejenaru/s%C4%83rb%C4%83torile-evreie%C5%9Fti-din-septembrie-%C5%9Fi-venirea-domnului/ nu m-a făcut să mă pocăiesc, ci doar m-a îngrozit rău de tot. În ea se susţine că Domnul urma să vină pe 12 septembrie anul acesta şi se argumentează cu sărbătorile evreieşti şi semnele de pe cer, pe care eu oricum nu ştiam să le interpretez, deci orice zic ei, nu puteam verifica prea mult. „Cercetătororii Bibliei spun…” tot repetau ei.
Aşa că m-am întrebat ce sens avea să continui lucrarea – şi chiar atunci aveam de luat o decizie importantă – şi m-a curprins o mare deprimare la gândul că cei pe care îi iubesc cel mai mult vor rămâne în necazul cel mare.
Dar un coleg de lucrare mi-a spus că asemenea oameni erau ucişi cu pietre ca proroci mincinoşi în Vechiul Testament, iar un altul mi-a zis să nu mai dau crezare la ce se spune acolo.
De aceea, cred că asemenea emisiuni fac mult rău celor credincioşi, fiindcă îi fac să se clatine pe cale şi să nu mai lucreze cu entuziasm pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Căci ce rost ar avea să te sacrifici, dacă sfârşitul e atât de aproape şi se va alege praful de tot?