”De ce am starea asta? De ce m-au cuprins depresiile? Păi nu vedeți cum arăt? Sunt gras, dizgraţios, fetele nu se uită la mine deloc, în afară de cazul în care fac glume pe seama mea. Sunt izolat, singur, fără prieteni și nu am nici o șansă să scap de asta. Dumnezeu m-a pedepsit pentru răul pe care l-am făcut cred!”
Așa mi-a răspuns unul din clienții de la consiliere. Astfel de fraze aud destul de des, mai ales de la femei care nu sunt mulțumite de cum arată. Mulți, probabil cei mai mulți oameni au complexe din cauza modului în care arată și asta îi paralizează emoțional și îi aruncă în ghearele nemulțumirii, cârtirii, bârfelii și a deznădejdii făcându-i urâți nu din cauza aspectului, ci din cauza mentalității. Scriu aceste rânduri nu doar în calitate de consilier ci și ca unul care a avut complexe, s-a luptat cu ele și uneori ne mai dăm binețe.
Este adevărat că, societatea de azi, ne dictează cum se fac multe lucruri. Ne dictează ce e bine și ce e rău, ne dictează ce e deștept și ce e prost, ce e scump și ce e ieftin, ce e frumos și ce e urât. Ni se impune să îmbrăţişăm anumite concepte și nu întotdeauna ceea ce ni se impune e corect, moral sau în beneficiul oamenilor. Printre altele ni se impune să credem că doar oamenii cu anumite dimensiuni și trăsături sunt frumoși.
În realitate, toți oamenii sunt extraordinar de frumoși. Cei care mă citiți de mai mult timp, știți că unul din obiceiurile mele este să observ oamenii pe stradă și chiar și la cei care îmi par la prima impresie respingători, reușesc să le văd frumusețea. Oamenii sunt frumoși pentru că au fost făcuți frumoși, drama este că oamenii nu își văd frumusețea și nu o văd nici pe a altora. De aceea unii oameni se aranjează grotesc, mergând la extreme cu vopselele, rujurile, frezele, hainele și tatuaje sau metale. În realitate, fiecare om este frumos și nu spun asta superficial.
Poate nu ești multumit/ă de cum arăți și ai mari complexe din cauza asta. Poate gândești si tu ca băiatul citat mai sus. Poate ai ajuns în depresii și deznădejde abandonând viața și retrăgându-te undeva din cauza aspectului tău. Astăzi te provoc să mai analizezi odată situația ta, pentru că vei descoperi frumusețea din tine. Dumnezeu nu a făcut urâțenii, dacă ai ajuns în realitate urât/urâtă înseamnă că e un proces, nu e „din fabricație” asta mă determină să cred, că poți îmbunătăți multe lucruri.
De ce cred cel mai frecvent oamenii că sunt urâți?
Nu e deloc greu de estimat, cei mai mulți oameni se cred urâți, din cauza greutății lor, mai ales la femei fenomenul acesta e generator de mare tristețe. Spunea cineva cu amărală: „Bărbaților ce le pasă, lor la stă bine cu puțină burtică, dar eu sunt femeie!” Nu știu, nu mă bag la burticile nimănui, dar eu știu că am fost complexat de ea multă vreme și am tăiat-o jos, sau mă rog, cea mai mare parte a ei.
Din start spun că, oamenii plinuți nu sunt urâți. Sunt oameni cărora le-ar sta mai rău în varianta „scândurică”. Totuși, dacă ești nemulțumit de greutatea sau dimensiunile tale îți dau o veste bună. Nu trebuie să stai în groapa deznădejdii, poți să rezolvi problema, poți sări „sprinten” afară. Grăsimea are leac în cele mai multe cazuri. Spun asta care am avut clienți cu probleme și i-am văzut cu ochii mei slăbind. Spun asta ca unul care „văd cele trei găuri de la curea noi, de fiecare dată când trag pantalonii pe mine. Dacă grăsimea e cea care „te-a băgat în depresie” consideră-te fericit. Sunt mari șanse să scapi de ea, dar te rog nu căuta pastile pe internet că nu la alea mă refer.
Oamenii se mai cred urâți din cauza aspectului lor fizic. Unii se văd ciudați pentru că au nasul mai mare, alții pentru că au urechile depărtate de cap, alții pentru că au gâtul mai lung, alții pentru că sunt prea slabi, altele pentru că au sânii mai mici și câte și câte alte „inconveniente”. Dragii mei, voi nu aveți doar acel organ care vă nemulțumește în corpul vostru. Sunteți oameni frumoși și sănătoși, aveți tot ceea ce e nevoie la trupul vostru. Oare nu e păcat să rămâneți depresat pentru ceva ce vă nemulțumește? Oare nu e păcat să ratați bucuriile care vă sunt rânduite din cauza unor detalii pe care cei mai mulți nu le observă?
Am o persoană dragă mie, foarte dragă, și are o problemă de asimetrie facială, dată de o intervenție pe coloană cel mai probabil. Gura este strâmbă și această persoană vede lucrul acesta, numai că cei mai mulți care o cunosc, nu îl văd. S-au obișnuit cu această persoană așa. Nu o consideră nimeni ciudată deși asimetria nu este neglijabilă, cei mai mulți o apreciază și o iubesc pentru că frumusețea vine din interior. Am întâlnit des persoane cu probleme grave de aspect, care însă mi-au devenit dragi instantaneu, pentru că din interior emanau o frumuseţe extraordinară.
O altă categorie de oameni care sunt nemulțumiți de cum arată sunt cei cu handicap. Acolo veți spune că sunt îndreptățiți. Nu vreau să fiu răutăcios, dar nu sunt îndreptățiți. De fiecare dată când am avut de a face cu astfel de oameni le-am putut detecta frumusețea mai repede decât la oamenii fără handicap. Eu au doar nevoie să fie acceptați și vizitați și vor străluci, vă asigur.
Ești urât, urâtă? Ce e aia? Nu există urâțenie decât dacă te urâțești tu. Ai fost creat minunat/ă. Ai în tine frumuseți extraordinare, nu te împiedica în detalii. Da, poate nu ești miss sau mister, dar nici nu ți se cere să fii. Nu ești chemat pe podium să defilezi, ești chemat să trăiești, să te bucuri, să relaționezi, să umbli. Nu te mai complexa de aspectul tău. Dacă chiar vrei, unele lucruri sunt reparabile prin efort, altele prin intervenții, dar cele mai multe necesită doar o schimbare de lentile la ochelari. Nu televiziunea e reperul, nu revistele sunt reperul ci Dumnezeu e reperul. Fiecare om este frumos. Da, când spun fiecare om ești și tu inclus/ă acolo. Dacă nu mă crezi încă, va trebui să vii să stăm de vorbă și nu ai cum să nu vezi.
Acum te iau de umeri, te zgâlţâi prietenește, îți cer să ridici privirea și să te uiți la mine și să admiți că nu trebuie să stai aruncat de tine însuți în izolare din cauza asta. Să îmi promiți că vei face tot ce poți face pentru a ieși de aici. Trebuie să ieși pentru că închisoarea ta e slabă, nu te poate ține. Ai nevoie doar de voința de a te mișca din loc. Hai să pășim afară. Bine?
Ia uite aici câți-va oameni frumoși 🙂
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.
Eu nu cred ca toti oamenii sunt frumosi. Cred ca exista oameni frumosi si oameni urati; oameni sanatosi si oameni bolnavi; oameni inteligenti si oameni mai putin inteligenti; oameni educati si oameni analfabeti sau semianalfabeti; oameni curati, ordonati si oameni murdari, dezordonati etc. Cand treci pe strada pe langa o persoana pe care nu o cunosti si pe care o vezi pentru prima data, nu prea poti sa ii vezi frumusetea interioara, ci o analizezi exclusiv prin ce se vede la exterior. Eu cred ca exista alb si negru; eu nu vad doar alb sau doar negru. Exista rai si exista iad.