Sigur vi s-a întâmplat și vouă. Te întâlnești cu cineva din biserică pe stradă, la poștă, la bancă sau la dentist și îl saluți politicos cu ”Bună ziua!” Sau ”Servus”, cum se zice pe aici prin Ardeal, sau ”Salut” sau orice altă formă de a da binețe, iar omul să îți trăsnească un: ”Pacea domnului”, cu toată patima, mândria și puterea, evident arătând fără echivoc sfințenia Sa, dar și disprețul pe care îl meriți, pentru că nu ești la fel de sfânt și că ”te rușinezi de Domnul”.
Așa că, asumându-mi riscul de a fi iarăși deranjant, abordez o temă de mare sensibilitate pentru noi și anume formalismul dus la rang de evlavie. Un soț tânăr căsătorit era la o cofetărie, împreună cu colegii de facultate. Serbau 10 ani de la terminarea facultății la un suc și o prăjitură. În cadrul acesta intră și fratele socrului său, pe care bărbatul nostru îl salută politicos cu ”Sărut mâna” și ”Bună ziua” pe un ton moale, ca într-un loc public. Numa că, înalt prea sfinția sa, prezbiter al bisericii neoprotestante din localitate, se simte ofensat ca un înalt prelat, căruia nu i s-a spus Sărut-mâna părinte și se sesizează zicând un ”PACEA DOMNULUI TINERE”, pe care să îl audă nu toată cofetăria, ci și cei care treceau prin fața ei. După asta îl ia public la mărunțit, că îi este rușine de evanghelie, că îi este rușine de frați, că și Fiul se va rușina de el și intuiți celelalte texte sfinte folosite.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.