Sfinţeşte-i prin adevărul Tău

Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul. Cum M-ai trimis Tu pe Mine în lume, aşa i-am trimis şi Eu pe ei în lume. Şi Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr.Ioan 17:17-19

Şi voi ca şi mine aveţi dorinţa continuă de a vă sfinţi. Cu toate acestea uneori dorinţa mea nu este de ajuns ca să devin mai sfânt. Deşi emoţional îmi doresc să fiu „un copil de apreciat” (după cum se predică) practic nu prea reuşesc pentru că sunt adesea depăşit, uneori „călcat în picioare” de firea care are încă putere să se manifeste în acest trup. Aşa se face că uneori nici nu îmi mai vine să mă ridic din praf şi eşec iar aceste căderi îmi afectează tare încrederea în capacităţile mele de a lupta cu pornirile firii.

Lupta aceasta nu este de azi de ieri, mulţi creştini au aceleaşi bătălii pentru a trăi o viaţă sfântă. Bătăliile astea sunt istovitoare, epuizante şi îţi papă cu mare foame o mare parte din viaţă generând o viaţă frustrată şi un creştinism încorsetat, forţat, pietros şi rigid. Nu vom găsi prea mulţi doritori pentru a îmbrăţişa un astfel de creştinism, va fi foarte greu iar majoritatea celor găsiţi vor deveni tot aşa. Nu este suficient să dorim aprecierile de copii cuminţi, nu este suficient să dorim să ne sfinţim pentru a fi lăudaţi, nu avem în noi puterea să ne ţinem deasupra apei, e nevoie de mai mult decât dorinţă.

Domnul Isus ştie nevoia de sfinţire a ucenicilor. Mare realizare să conştientiţăm că El face sfinţirea, de acolo pleacă. Dacă pleacă de jos de la noi va fi cruntă bătălia, vor fi eşecuri, deznădejde, renunţare. Dacă vom accepta sfinţirea care vine de la El vom putea experimenta o plinătate a vieţii de credinţă, vom putea zâmbi, vom lupta cu armele Lui şi dacă vom cere Tatălui să vom birui.

Sfinţirea se realizează prin adevărul Său şi adevărul este cuvântul lui Dumnezeu. Aici putem găsi două valenţe. Una e că dacă Dumnezeu porunceşte şi oamenii sunt sfinţiţi iar cealalată e că citirea şi aprofundarea Cuvântului ne transformă din zi în zi tot mai mult. Citirea ne transformă mintea, o înnoieşte, o schimbă. Cuvântul de vreme ce intră în mintea noastră realizează modificări, schimbări pe care noi nu le vom putea realiza cu puterile noastre. Pentru a ne sfinţi avem nevoie de Cuvânt şi tot Ioan spune că Domnul Isus e Cuvântul întrupat iar versetul 19 ne confirmă că despre El este vorba. Eu însumi Mă sfinţesc pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi prin adevăr.

Sfinţirea se realizează prin Cuvânt şi slujire. Dacă ar fi doar să citim poate că am găsi doritori dar sfinţirea se realizează prin combinaţia Cuvânt – slujire. De unde să ştii cât eşti de sfânt fără măsurare. De unde să ştii cât ai progresat în sfinţire fără să slujeşti, e nevoie de o arătare a vieţii sfinte nu de o declarare doar. Domnul Isus îi trimite să slujească şi interesant e că nu erau desăvârşiţi, trebuiau să se sfinţească, nu trebuiau să aştepte să fie desăvârşiţi pentru a sluji ci trebuiau să slujească pentru a se sfinţi.

Poate eşti unul din cei care aştepţi „să îţi pui viaţa în rânduială” ca să poţi mai apoi să slujeşti ei bine nu trebuie, te vei sfinţi slujind. E calificare la locul de muncă dacă vreţi.

Aşadar dragii mei ce ar fi să lăsăm sfinţirea noastră în seama puterii lui Dumnezeu iar noi doar să lucrăm sub ploaia Cuvântului Său?

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.