„Când vor întreba copiii voştri într-o zi pe părinţii lor: „Ce înseamnă pietrele acestea?” să învăţaţi pe copiii voştri, şi să le spuneţi: …. Iosua 4:21-22
Săptămâna trecută am avut ocazia să observ de câteva ori pe Iosua, băiatul nostru cel mic, chinuindu-se să facă exact ce făcea Timo, băiatul nostru cel mare. Acesta construia o cetate din lego iar Iosua, deşi avea interzis să copieze, trăgea cu ochiu şi încerca şi el cu mânuţele lui mei micuţe, mai neîndemânatice să facă o cetate tot aşa de grozavă ca la fratelui său.
Iosua nu îl „copie” doar la lego pe Timotei ci şi la citit, când Timo ia cărţi la „ronţăit” şi frate-său înhaţă una de colorat sau cu imagini şi rămâne concentrat muuultă vreme la acele imagini, dacă Timo vrea desene… ai ghicit, şi Iosua vrea desene. Nu se copiază tot dar Iosua e cu ochii pe Timo şi noi am discutat asta cu el ca să ştie.
Dar Iosua nu îl copiază doar pe Timotei ci şi pe mama şi pe tata. Este prezent când mama frământă şi îţi bagă mânuţele în aluat şi se „mozoleşte” tot, dacă se repară bicicleta e acolo, dacă se face curat în casă e şi el la acţiune, dacă suntem trişti şi el este trist şi tace observând şi cel mai mic gest de zâmbet ca să poată să profite de el şi se simte foarte nedreptăţit dacă cineva are voie să facă un anumit lucru şi el nu.
Meditam ieri la cât de importante sunt modelele pentru formarea noastră in viaţă. Multe din deprinderi le căpătăm pe principiul imitării cuiva pe care l-am luat ca model, multe din obiceiuri tot aşa le însuşim şi o parte consistentă a vieţii noastre este formată de modelele pe care le-am avut fie că acestea, modelele, ao fost conştiente , fie că nu.
În linii mari primele şi cele mai importante modele pentru copii şi tineri dar şi pentru adulţi sunt părinţii. Aceştia sunt cei mai „copiaţi” oameni din lume şi au datoria de „a fi model”. Fie că vreau eu fie că nu vreau tot voi fi model pentru copiii mei şi dacă tot sunt măcar să fiu unul bun. Scriptura ne atrage atenţia la acest aspect şi insistă ca noi să transmitem informaţii corecte generaţiilor care vin după noi. Unul din exemple este acesta cu pietrele de aducere aminte acre aveau rolul de a transmite o informaţie: Când vă vor întreba copii voştri…. adică ei vor vedea că voi vă închinaţi, că îl căutaţi pe Dumnezeu şi vă vor copia.
Mulţi taţi şi mame ar vrea să nu facă copii ce fa ei ci să facă ce zic ei dar se pare că aceştia, copiii, se îndârjesc cu o încăpăţânare teribilă să facă ce văd pe părinţi făcând. Aşa se explică de ce unii copii fumează deşi tata le-a interzis, alţii consumă alcool deşi părinţii nu le dau voia, alţii înjură deşi li s-a spus că nu e voie sau chiar au luat bătaie pentru asta. Ei copie ce văd în viaţa noastră nu predicile pe care încercăm să le punem în capul lor.
Nu doar copiii noştri copiază ci mulţi alţi oameni. Este foarte posibil ca un tânăr sau copil din biserică să „te copieze”, un elev să „copieze” profesorul său, un bunic să fie model, un coleg, un prieten, fraţi sau surori etc. Formarea noastră ca indivizi se bazează foarte mult pe modele. Un exemplu foarte elocvent, dar nefericit aş spune, este la câţi copiii copiază personajele preferate din desene animate, la câţi tineri copiază actorul preferat din filme şi cum se schimbă mii de frizuri odată cu a acelui actor, mii de ruxaci odată cu a ei, cum mii de adolescenţi au aceleaşi accesorii la mână sau acelaşi tatuaje. Mass-media ştie de principiul acesta al copierii şi le oferă copiilor, tinerilor dar şi adulţilor modele create de ei pentru a fi copiate şi de cele mai multe ori modelele oferite sunt rele.
Ce fel de oameni ar trebui să fim noi ştiind aceste lucruri, mă întreb eu ca şi Pavel altă dată? Oare mai putem trăi oricum, putem oare să ignorăm rolul nostru de „formatori” ce modele? Oare nu ne va păsa de copiii noştri şi de ce vor deveni uitându-se la noi? Ba da, mie îmi pasă şi mă străduiesc să fiu model bun pentru copiii mei alături de soţia mea. Vrem să vadă lucruri bune în noi, comportamente nobile, vrem să „copieze” trăsături de înaltă clasă şi ne rugăm să le fim modele cât mai aproape de perfecţiune.
Ce vei face tu ştiind că eşti observat, copiat, scanat? Avem o aşa mare responsabilitate cum trăim viaţa că nici nu ne dăm seama ce impact va avea aceasta asupra generaţiilor viitoare. Pot spune doar: să trăim frumos, ca în timpul zilei… Romani 13:13
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.