Auzeam dăunăzi, o discuție între două persoane în care mi-a atras atenţia expresia din titlu. Cum de ai rămas singură? Răspunsul a fost: Am divorțat. După alte câteva fraze am auzit că: ”așa a îngăduit Dumnezeu drăguțul”. Așa m-a impresionat discuția, că în acel moment mi s-a ars în minte expresia. O fi dumnezeu drăguț? Cât de drăguț? De ce e drăguț? Câtă lume crede că e drăguț? Pentru că în acea discuție suna mai degrabă a bleguț decât a drăguț.
Provocarea meditării de azi este, să ne analizăm puțin concepțiile să descoperim cum îl ”vedem” pe Dumnezeu. Ce imagine a lui Dumnezeu avem proiectată în mintea noastră? Și mai ales trebuie analizat cine ne-a pus acea imagine în minte.
Imaginea despre Dumnezeu, fie că vor, fie că nu vor, ne-o formează tații. Tata, indiferent că e tatăl unei fete, sau tatăl unui băiat, prin viaţa, comportamentul și cuvintele sale, transmite imaginea despre Dumnezeu copiilor. Noi, fiecare, avem modelat acest ”portret al lui Dumnezeu”, de către tații noștri și în anumite cazuri și de mame. Treaba e sensibilă tare, pentru că imaginea prin această cale se transmite tot mai distorsionat de la generație la generație.
Atât de puternică este imaginea lui Dumnezeu transmisă de tați, încât cei mai mulți cu ea mor în minte și nu o schimbă toată viața. Dacă tata nu a fost ce trebuia să fie și ei totuși sunt credincioși, se vor chinui toată viața să îl accepte pe Dumnezeu așa cum este scris în Scriptură și îndoiala și necredința îi va bântui mereu.
Situația asta a lucrurilor poate fi schimbată, imaginea proiectată de tata poate fi înlocuită cu una corectă, doar dacă persoana în cauză cercetează Scriptura temeinic ”să vadă dacă ce li s-a spus sau transmis e adevărat”. Dacă nu ne punem niciodată această problemă, s-ar putea să murim cu o imagine eronată a lui Dumnezeu.
De fapt, acum când au pornit evenimentele dedicate căsătoriei, în Săptămâna Căsătoriei, atragem atenția asupra importanței ca tata să fie tată și mama să fie mamă. Atragem atenția asupra necesității ca tata și mama să fie acasă cu copiii și nu la mare depărtare. Atragem atenția asupra necesității protejării cuplului căsătorit, pentru că altfel, copiii crescuți acolo vor fi mult mai ușor de dus în derivă.
Un tată absent din viața familiei va proiecta un Dumnezeu absent și neinteresat. Un tată abuziv, va proiecta imaginea despre un Dumnezeu aspru și mereu pus pe vânarea greșelilor. Un tată alcoolic va proiecta imaginea unui Dumnezeu pe care nu te poți baza și ale cărui promisiuni nu valorează nimic. Un tată materialist, va proiecta imaginea unui Dumnezeu nedrept și înrobitor. Un tată necredincios mamei, va proiecta imaginea unui Dumnezeu pe care nu te poți baza în momentele grele. Un tată neinteresat de Dumnezeu, va proiecta imaginea unui Dumnezeu opţional și neimportant.
Bineînțeles că tata și mama, credincioși, dar imperfecți, ar dori ca pruncii lor să facă legământ cu Dumnezeu. Uneori se întreabă cu stupoare: de ce nu vor să se pocăiască copiii noștri? Ei bine, în multe cazuri, e posibil să fie de la tată. Tata în familie, e calea prin care Dumnezeu toarnă binecuvântare. Tata e cel prin care Dumnezeu își exercită autoritatea în familie. Tata e cel care conduce familia spre Dumnezeu. Dacă tata nu e tată, consecințele nu ar trebui să ne mire.
Tu ce imagine ai despre Dumnezeu în mintea ta și cine a modelat-o? Crezi într-un Dumnezeu al Scripturii sau imaginea este alterată de influenţa unui tată imperfect? Părinții noștri au fost imperfecți, nu îi judecăm, avem datoria să știm această realitate și să verificăm dacă imaginea transmisă corespunde Scripturii și dacă nu, să o corectăm.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.