Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.” Matei 7:23
Am ajuns cu meditările mele personale la singurătatea finală de pe acest pământ şi la cea eternă. Sunt ambele de-a dreptul înfricoşătoare. Oricât de tare ar fi un om dacă ajunge singur în faţa morţii trăieşte ultimele clipe în agonie şi teroare. Nu contează câţi copii ai lângă tine, nici numărul de nepoţi, nici soţia sau soţul, nici avuţiile sau banii dacă nu ai pe Dumnezeu cu tine la momentul trecerii în eternitate este de-a dreptul dramatic şi e doar începutul dramei. Ultima şi cea mai mare traumă care nu se va mai termina niciodată.
Puţini oameni nu ar avea emoţii în faţa morţii dar cei care îl au pe Dumnezeu şi îl ştiu prezent în viaţa lor au speranţă, aşteptare a unei vieţi mai bune, au inima împăcată pe când cei care sunt singuri în faţa morţii vor începe drama existenţei lor o dramă care nu va apune niciodată…