Una din marile mele dorinţe este ca de dimineaţa să încep ziua bine, în forţă, proaspăt. O asemenea zi de regulă este plăcută şi activităţile pe care mi le propun reuşesc. Când reuşesc să pornesc bine ziua, rareori se întâmplă să îmi meargă prost şi îmi plac tare zilele în care reuşesc să fiu eficient, să-mi duc la îndeplinire sarcinile acelei zile iar seara să pot să privesc în urmă la lucrul bine făcut.
Dozarea corespunzătoare a sarcinilor de peste zi e esenţială pentru a duce la bun sfârşit munca de peste zi. Aşa că unele activităţi sunt prioritare, altele sunt lăsate mai „în coadă” fie pentru că au nevoie de mai puţină energie, fie că nu sunt aşa de importante şi se pot amâna. Cele cu adevărat importante şi urgente sunt întotdeauna în capul listei.
Seara, în funcţie de activităţile zilei, fie rămâne puţină energie pentru ultimele puncte din agendă fie acestea sunt amânate pentru altă zi. Aşa se face că unele lucruri sunt făcute cu ultimele puteri sau tot sunt amânate. De regulă, acele lucruri le consider neimportante sau mai bine zis, insuficient de importante pentru a le pune mai în faţă pe listă. În acest fel, încerc încă de dimineaţă să-mi încep ziua bine pentru a putea să termin ceea ce e cu adevărat prioritar pentru mine.