Din greşelile trecutului – Egoismul

Egoism nu înseamnă ca cineva să trăiască aşa cum doreşte. Înseamnă a cere altor oameni să trăiască aşa cum acel cineva doreşte să trăiască. Oscar Wilde

Cred că e cea mai simplă şi cuprinzătoare definirea a egoismului, aceasta spusă de Oscar Wilde. Multe încercări greşite de definire a egoismului am auzit în biserici şi multă teorie emisă pe baza acestora. Am auzit adesea că este greşit să te iubeşti pe tine, este greşit să ai o stimă de sine, este greşit să primeşti vreo laudă etc. În realitate lucrurile nu sunt aşa de uşor de trasat în dreptul altora. Cred că trebuie să separăm stima de sine, iubirea de sine sănătoasă de iubirea de sine bolnavă, egoistă.

Egoismul este unul din cele mai mari motoare ale răului în lume. Dorinţa ca ceilalţi să trăiască aşa cum vrea egoistul este generatoare de conflict, nemulţumire, frustrare şi consumă multe momente preţioase care ar putea fi clipe minunate. Egoismul desface multe căsătorii care au început bine, strică multe relaţii care au fost cândva puternice, sparg lesne comunităţi de oameni bine închegate şi ajung de distrug chiar state întregi.

Egoismul şi comportamentul isteric întotdeauna s-au împăcat bine. Istericul va şti întotdeauna ce trebuie să facă alţii, cum trebuie să facă, când trebuie să facă. Istericul va iniţia, şi coordona pe alţii din dorinţa sa de apreciere sau/şi din dorinţa  ca ceilalţi să trăiască după cum el doreşte. Istericii nu se dau cu fundul de pământ, ca ţâncii prin magazin, dar vor căuta mereu să manipuleze pe cei din jur să facă aşa cum ei ordonă.

Egoismul este temelia  viciilor, dorinţa de a avea totul pentru mine, chiar şi ce e destinat altora. Orice luptă cu viciile e sortită eşecului dacă nu se lucrează la baza lor, adică la egoismul persoanei. Asta nu e deloc uşor, pentru că cei care îşi construiesc viaţa ţinând cont doar de interesul personal vor lupta cu îndârjire să îl apere. O astfel de persoană va face tot posibilul să fie şi să rămână un punct de adunare a laudelor, recompenselor, resurselor, beneficiilor şi rareori se va gândi la dreptul altora.

Egoismul este prezent în viaţa oamenilor de la naştere încă şi îi însoţeşte toată viaţa. Unii care aleg să se maturizeze şi să evolueze psihic şi spiritual reuşesc să îl reducă şi să îl înlocuiască cu o stimă de sine sănătoasă, care nu îi afectează pe alţii dar există şi oameni care devin altruişti, care dau din ce e al lor şi altora. Astea în condiţiile în care oamenii îşi cunosc problemele egoismului şi decid să facă ceva pentru a nu mai fi aşa.

Egoiştii nu sunt iubiţi de cei din jur şi de regulă atrag critica semenilor dar pentru ei nu e problemă, că se iubesc ei destul. Cu toate astea egoismul naşte egoism. Oamenii sunt tentaţi la o poziţie defensivă în preajma lor. Ok, dacă tu eşti egoist atunci de la mine nu te capeţi  cu nimic. Astfel se strică relaţii de căsătorie care păreau să fie sortite reuşitei şi succesului. Soţi care vor totul pentru ei, soţii care vor totul pentru ele, copii care se cred centrul pământului şi exemplele pot continua şi în afara sferei familiei.

Cred că egoismul este o boală. Un microb cu care ne naştem şi care se transmite din generaţie în generaţie. Microbul acesta face ca viaţa să ne fie mult mai complicată iar tratamentul pentru leacul său este scump pentru un egoist, este greu de aplicat aşa că preferă să rămână cu boala care îi aduce anumite avantaje. Doar că boala aceasta distruge mult în jur. Este ca „dihorul” care niciodată nu ucide găinile din gospodăria în care are cuibul ci de prin vecini aşa că omul cu problema mare nu prea e forţat să iasă la căutări sau să ia vreo măsură pentru că lui îi este bine. Egoismul face mai mare pagubă în apropiaţi decât în egoist şi câtă vreme e aşa e destul de confortabil dar când deja apropiaţii, stimulaţi fiind de egoismul meu, devin şi ei egoişti atunci mă voi simţi tare deranjat de „egoismul din lumea asta”. E un fel de hoţul strigă: prindeţi hoţul.

Fiecare din noi ar trebui să privim la acest aspect al vieţii noastre. În ce măsură egoismul se manifestă în viaţa noastră? Cât de mult mai are de spus? Îi afectează pe cei din jurul nostru? Dacă mai este de lucrat, cum am o vagă bănuială, atunci să nu ezităm să lucrăm. Avem nevoie de eliberarea de egoism dacă vrem să semănăm cu Hristos, dacă vrem să avem relaţii sănătoase şi dacă vrem să trăim armonios. Mâine vom încerca să privim la soluţiile de tratament pentru egoism.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.