…. să placă nevestei

Dar cine este însurat, se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. 1 Corinteni 7:33

Realitatea traiului zilelor noastre și realitatea vieții de biserică actuale și mai ales tema abordată zilele trecute despre slujire și acordul partenerului pentru asta, m-au făcut inevitabil să meditez și la aspectele acestea foarte delicate ale relației de căsătorie. Pavel le scrie corintenilor, în încercarea sa de a îi învăța câte ceva despre viața de credință, multe instrucțiuni însă unele din recomandări sunt legate de căsătorie. Nu voi aborda spectrul larg al situației în care se aflau corintienii la începutul vieţii lor de credință, ci unul specific al priorității, considerate oarecum logice, fireşti,  de a plăcea soției, iar mâine vom privi la latura cealaltă, despre prioritatea soției de a plăcea soțului.

Dacă o luăm încet, la pas, de când se înfiripă relația de dragoste observăm lejer, că unul din cei mai importanți factori pentru îndrăgostit este să placă iubitei sale. Pentru a plăcea iubitei face multe lucruri, unele din ele normale, altele extraordinare și uneori unele mincinoase doar, doar să placă acelei femei pe care dorește să o cucerească. Asta înseamnă în primul rând o grijă deosebită la igiena sa personală și a hainelor pe care le poartă dar și o îngrijire privitor la aspect („pe vremea mea” semnul era că se dădeau băieții cu gel de păr), alegerea vorbelor cu grijă, punctualitatea la întâlnire, alocă timp generos iubitei sale, poate prea generos, unii se pocăiesc subit, alții își atribuie chiar recorduri care l-ar face invidios și pe un pilot de formula 1 sau pe un luptător de K1. Se consumă litri buni de parfumuri, se epuizează și oferta aia aiurită cu mii de SMS-uri de pe telefonul mobil chiar dacă anterior din 2000 rămâneau nefolosite toate, se duc și bănuții mult mai repede pentru că e nevoie ba de un suc, ba de o prăjitură sau de vreo masă romantică pe undeva.

Cu alte cuvinte, băiatul sau bărbatul îndrăgostit se îngrijește fără să fie îmboldit de alte persoane să placă acelei fete pe care vrea să o cucerească. Nu consideră nimic prea greu, prea scump sau prea obositor. Stă la întâlniri până pe la 12-1 noaptea și de bucură să se uite doar în ochii ei când vorbește iar când ajunge acasă mai visează încă două ore în pat la ea și dimineața nu bombăne când îl trezeşte glasul ei vesel la telefon.

Dacă ar fi să mutăm puțin reflectorul de pe momentul de început al relației, pe momentul în care omul deja are 5-7 sau mai mulți ani de căsătorie vom vedea cu ușurință schimbări majore, unele dramatice. Schimbările astea se datorează clar și maturizării oamenilor și a relației dar unele din ele sunt la polul opus și trebuiesc corectate.

Din păcate prea mulți bărbați nu se mai îngrijesc să placă soției. Unii nici măcar nu se mai sinchisesc să caute scuze pentru asta, alții găsesc unele iar pocăiții o cotesc pe un soi de evlavie de avarie, cum că, acum trebuie să iubească pe Domnul mai mult (numai de L-ar iubi). Știu mulți bărbați divorțați emoțional, psihic și relațional dar care totuși din cauza formelor religioase pretind a fi căsătoriți. Știu mulți bărbați care au renunțat să mai placă soțiilor, nu doar că asta nu mai este o prioritate, dar chiar parcă se chinuie să displacă. Timpul alocat înainte cu generozitate acum este zero, îngrijirea trupului care odată era obsedantă acum e inexistentă, vorbirea delicată și cu emoții de altă dată acum e aproape inexistentă sau răstită, spiritualitatea pe care altădată se chinuia să o arate acum s-a topit în meciuri, prieteni și sau televizor, parfumurile folosite sunt rare, iar minutele si SMS-urile din abonament rămân aproape toate nefolosite. Contrastul este foarte mare și nu este normal.

Totuși iau versetul citat așa cum este scris, nu încerc să-i dau vreo interpretare. Bărbatul însurat se îngrijește să placă nevestei sale și cred că pentru orice soț asta trebuie să fie o prioritate chiar și înaintea slujirii în biserică (spun asta știind că mă atinge și pe mine). Pentru cei care sunt „prea sfinți” spun și eu ca Pavel că era mai bine să fi rămas așa, adică necăsătoriți. Aici este una din breșele multor căsătorii, lipsa preocupării de a plăcea soției. Știu că mulți vor zice că a lor e prea pretențioasă sau prea posesivă, prea mult timp cere etc dar provocare o fac prin întrebarea: Este o prioritate pentru tine ca soț să-I placi soției tale? Dacă nu este,cred că ai câte ceva de făcut, nu poți rămâne așa. Ce seamănă omul aceea va și secera. Semeni în relație vei culege o relație bună, semeni în altă parte de acolo vei culege. Cred că trebuie să fim realiști. Vin mulți bărbaţi la consiliere care se plâng că soțiile lor îi neglijează la capitolul relații sexuale dar aproape toți sunt deficitari în a se strădui să placă soției.

Poate e timpul să-ți amintești cum o cucereai când o curtai, cum te purtai cu ea, cu actuala ta doamnă. Cum te îngrijeai, cum te îmbrăcai, cum aveai timp pentru ea, cum consumai minute sau ore la telefon și cum erai fascinat să o privești în ochi și după ce îți amintești de toate astea să începi să le practice iar. Dacă ai probleme în a-ți aminti roagă-ți soția să te ajute, nu doar că o va face în cel mai mic detaliu dar te va și impresiona și provoca să o cucerești iar. Ea s-a îndrăgostit de acel bărbat cuceritor, atent, tandru, care îi acorda atenție, timp, care o găsea fascinantă, atrăgătoare, frumoasă, provocatoare.

Este timpul să ne focalizăm pe soțiile noastre, pentru că nepăsarea ucide relația, din păcate există prea mulți bărbaţi cu o igienă precară, neîngrijiţi, neatenți, bădărani, insensibili și asta chiar în biserici. Între voi nu trebuie să fie așa dragii mei. Dumnezeu a făcut relația de căsătorie ca o mare binecuvântare și ar trebui să facem din ea o prioritate. Ar trebui să ne străduim să placem soțiilor noastre și în felul acesta să ținem dragostea vie, nu pâlpâind ci arzând cu vâlvătăi. Dragostea nu va pieri niciodată (ce Divină) asta între soț și soție dacă e neglijată din păcate v-o spun se va topi repede. Mare atenție, dacă ați stârnit dragostea atunci e păcat să se stingă, alimentaţi-o, profitați la maximum de binecuvântările îngăduite de Dumnezeu pentru relația celor căsătoriți. Nu interpretați gândurile mele aiurea, nu se referă la a nu-L iubi pe Dumnezeu, ci tocmai la asta se referă. Iubind soția ca pe trupul tău, nu faci decât să împlinești porunca lui Dumnezeu și să arăți oi dragoste ca a Sa, ce dovadă de iubire mai mare vrei decât să copii modelul de dragoste divin, asta e ascultare și asta vrea El.

Mâie vorbim despre….

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.