Vreau să îţi prezint astăzi o viaţă de om. O viaţă obişnuită, cu bune şi cu rele, cu urcuşuri şi cu coborâşuri, cu bucurii şi necazuri, cu pasiune şi plictiseală, cu dragoste sau ură, cu iubire sau indiferenţă. Vreau astăzi să te provoc să cunoşti viaţa ta şi cu tot ceea ce are ea. Te invit să te ridici pe vârful picioarelor şi să priveşti dincolo de gardul care te înconjoară şi să descoperi că îţi poţi trăi viaţa pentru că aşa cum Agnes spunea: „Cine nu visează este condamnat să muncească toată viaţa la visele altora.”
Suntem produsul vieţii trăite până acum. Suntem ceea ce am învăţat să fim şi mai ales suntem în mare parte ceea ce părinţii ne-au spus să fim. Starea aceasta ne caracterizează pe toţi şi nu este neapărat una negativă dar dacă nu ne punem întrebări serioase riscăm, cum am mai spus, să trăim o viaţă străină. Deşi sunt convins că părinţii noştri au avut intenţii bune şi au dorit ce e mai bine pentru noi, totuşi, cred că fiecare din noi avem datoria să ne examinăm în permanenţă viaţa şi să trăim viaţa pe care Dumnezeu a pregătit-o pentru noi. Deşi pare un scop nobil acela de a continua meseria tatălui sau a mamei sau dorinţele lor, nu întotdeauna suntem chemaţi la asta. Fiecare om trebuie să-şi trăiască viaţa şi să facă faptele pregătite deja de Dumnezeu pentru el.
Viaţa ta este la fel de frumoasă sau urâtă ca a oricărui pământean, poate nu vei avea parte de una aventuroasă, senzaţională, publică, bogată sau extraordinară dar vei fi foarte împlinit şi satisfăcut când vei simţi că eşti în viaţa ta şi nu a altuia. Nu ştiu ce meserie ai acum şi nici nu te îndemn ca de mâine să o schimbi, nu te chem ca de mâine să te muţi din localitate sau să pleci în vreo expediţie la Polul Nord, însă te provoc să meditezi profund la cine eşti şi care îţi este menirea. La meditarea asta te ajută foarte mult Scriptura şi călăuzirea Duhului Sfânt. Dumnezeu îţi va descoperi care este planul său cu privire la viaţa ta şi odată „cuplat” la viaţa ta vei primi pace indiferent cât de grea sau uşoară este ea.
Influienţa părinţilor este foarte mare în viaţa noastră şi este biblică şi de dorit, atâta vreme cât au respectat în educarea pe care ne-au dat-o, scrierile scripturii, însă cum părinţii noştri au fost şi ei oameni e foarte posibil să fi greşit, cum şi noi, chiar cunoscând greşelile lor, este posibil să greşim faţă de copiii noştri. Câteva exemple: dorinţa părinţilor de a trimite copiii la o anumită şcoală, la una care să facă din copii ceea ce ei ar fi dorit să fie, sau educarea părinţilor cum că lipsa este cel mai dramatic lucru de pe pământ şi cea mai nedorită situaţie, sau educarea în spiritul concurenţei şi al competiţiei, sau educarea centrată pe religie şi nu pe Dumnezeu, sau intervenţiile lor ca să devenim cineva în viaţă etc. Toate aceste lucruri dar şi altele ne-au format greşit în viaţă şi e foarte posibil să avem o filosofie greşită a vieţii şi să trăim pe nişte principii care ne ţin departe de a „locui” în viaţa noastră.
Iată câteva întrebări care ne vor ajuta să identificăm dacă „ne trăim viaţa”?
- De ce exist?
- Care este scopul vieţii mele?
- Unde mă văd peste 10 ani?
- Ce îmi place să fac?
- De ce fac acum ceea ce fac?
- Cât de mult simt că îmi trăiesc viaţa mea?
- Câtă poftă de viaţă am?
- Cum e relaţia mea cu părinţii?
Sunt doar câteva întrebări care doar vor porni frământările cu privire la viaţa noastră. Este foarte posibil ca mulţi dintre voi să fie „în grafic” să trăiască viaţa lor şi să se bucure de asta. Dar e foarte posibil să descoperiţi unii, ca şi mine la un moment dat, că vreţi să trăiţi altfel, că ceea ce trăiţi acum nu este viaţa voastră. Nu vă aşteptaţi la minuni dar puneţi-vă pe treabă şi intraţi să trăiţi în viaţa voastră puţin câte puţin, cum poporul lui Dumnezeu a intrat în stăpânirea ţării promise cucerind cetate după cetate, teritoriu după teritoriu. E păcat să pierdem binecuvântările lui Dumnezeu pregătite pentru noi, e păcat să rămână vieţi de oameni netrăite şi să existe din cauza asta oameni nefericiţi.
Viaţa e minunată şi frumoasă cu toate aspectele ei, chiar dacă uneori urci munţi ai fericirii şi alte ori cobori în văi ale morţii, chiar dacă eşti împlinit având material de toate sau eşti într-o condiţie materială modestă, chiar dacă experimentezi succes social sau dimpotrivă eşti un anonim, chiar dacă uneori iei trânte şi căzături, chiar dacă alte ori eşti pe culmi ale succesului, toate aceste trăiri fac parte din viaţa ta, sunt menite să te transforme şi să te pregătească pentru o viaţă mai bună în veşnicie.
Fiţi doar atenţi, tare atenţi la surogate, la pericolul de a fugi din viaţa actuală în una şi mai greşită. Nu faceţi schimbări din răzvrătire din dorinţa de a lepăda tot ce aţi făcut până acum. E nevoie doar de ajustări de cele mai multe ori. Nu fugiţi în ceea ce mass-media ne îndeamnă, nu îmbrăţişaţi varianta mediatică a expresiei „trăieşte-ţi viaţa” ci varianta biblică. Drogurile, distracţia nepotrivită, alcoolul, încălcarea regulilor, sexul nepermis, răzvrătirea, senzaţiile tari, consumismul etc nu sunt parte dintr-o viaţă trăită, toate aceste lucruri te trimit şi mai departe de viaţa ta. Nu la asta aţi fost chemaţi ci la o viaţă plăcută înaintea lui Dumnezeu, una de pace şi armonie cu El şi cu cei din jur, una în care putem avea o semnificaţie socială şi fără să facem excese, una în care ne găsim împlinirea în Dumnezeu şi care are ca motor chiar relaţia cu El.
Hai, poftim în viaţa ta, trăieşte-o înaintea Domnului.
Foto: Live Bold and Bloom
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.