An: 2016

Dumnezeu e real, prezent și puternic – II

de

Meditam ieri la cât de corect este să descriem experiențele noastre cu Dumnezeu altora. Opinia mea rămâne că, este incorect ca aceste experiențe personale să fie trâmbițate. Când e vorba de activități publice este o situație dar cred că experiențele personale gen vise, vedenii, intervenții miraculoase și altele sunt cel puțin riscante dacă sunt spuse într-un cadru mai larg. De altfel, am ezitat mereu să fac asta și de aceea nici nu am făcut-o. Aș putea scrie câteva zeci de situații când l-a, simțit pe Dumnezeu personal dar cui ar ajuta?

De obicei, mărturisirile de acest gen sunt dezavantajoase și pentru cel ce le-a avut pentru că apare riscul mândriei, riscul amplificării și adăugirii dar sunt riscante și pentru cei ce le aud pentru că apare riscul să fie dezamăgiți, invidioși sau chiar să le slăbească credința. Spun asta ca unul care aud foarte des asemenea situații. Între noi, ca și copii ai lui Dumnezeu trebuie să avem un singur standard: Scriptura. Ce e peste asta devine riscant și aduce complicații.

Citește mai mult

Dumnezeu e real, prezent și puternic – I

de

Anul trecut a fost unul foarte atipic pentru noi ca și familie. Am luat multe decizii care unora li se par ciudate, am luat hotărâri care pe unii i-au indignat și le consideră neînțelepte, am trăit experiențe extraordinare cu Dumnezeu și am simțit, dacă mai era nevoie, că El este real, prezent și intervine cu putere când este nevoie. Nu, nu voi scrie despre ele aici. Ele vor rămâne „ale noastre” pentru totdeauna, ne-au fost date pentru ca noi să fim convinși de realitatea, prezența și puterea Sa și alții nu le-ar putea înțelege. O expunere a lor ar părea doar grandomanie și nimeni nu ar avea de câștigat din asta. Consider că fiecare om dornic de Dumnezeu va primi propriile sale confirmări pe care le caută. Ele trebuie să rămână neuitate de mine. Voi scrie câteva gânduri despre ceea ce s-a întâmplat în anul trecut și a fost vizibil și pentru alții.

Anul 2015 nu a fost nici pe departe unul „de succes” pentru mine. În multe capitole am falimentat și mai ales m-am trezit cu bateriile descărcate adesea. Au fost și pauze neprogramate, perioade de inactivitate în anumite sectoare și mai ales timpi în care am spus „nu mai pot”. Energia cu care am „repornit” acum câțiva ani se terminase și nu mai găseam de unde să mă reîncarc. A trebuit să învăț să renunț la activismul religios încă o dată dacă mai era cazul.

Citește mai mult

Respectul – ingredientul minune

de

Când vorbim de relația copii – părinți, la capitolul respect, prima dată ne vine în minte pasajul biblic: Copii, ascultați în Domnul de părinții voștri, căci este drept. „Să cinstești pe tatăl tău și pe mama ta” -este cea dintâi poruncă însoțită de o făgăduință- „ca să fii fericit, și să trăiești multă vreme pe pământ.” Este un pasaj al Scripturii pe care cei mai mulți copii îl aud înainte de Tatăl Nostru sau alte pasaje.

Dacă ar fi să ne concentrăm mai mult asupra adolescenței și tinereții timpurii a copilului, probabil e unul din pasajele repetate cel mai des la urechile lor. Eu sunt de principiu că „repetiția e mama învățăturii” dar în unele cazuri, folosirea textelor Biblice e abuzivă și produce doar mânie nu efecte constructive. Cinstea este adesea invocată și impusă abuziv, nu este câștigată prin muncă. Prea adesea părinții cred că pot impune copiilor lor, doar prin repetarea unor pasaje ale Scripturii, diferite schimbări care trebuie făcute. Nu ar fi rău, dar dacă eu însumi nu sunt schimbat de Scriptură, copiii mai vor avea o mare greață când voi încerca să îi schimb pe ei cu Biblia.

Citește mai mult

Adolescentul și iubirile sale – III

de

Bineînțeles că nu există o abordare standard a discuției cu adolescentul pe tema „primei iubiri”. Fiecare din adolescenți e diferit, fiecare din părinți e diferit și fiecare situație e diferită. Totuși, discuția se impune și principiile confruntării trebuie aplicate. Dacă încă nu ai aflat despre principiile confruntării e timpul, deși e târziu, să le studiezi. Vei avea nevoie de ele. Fiica ta sau fiul tău îți vor testa capacitățile la maxim.

Nu am cum cuprinde într-o postare pe blog toate principiile confruntării și toate etapele acesteia, deși intenționez să abordez pe viitor și această temă, dar câteva principii esențiale în acest context voi enunța. Ele nu sunt invenția mea, ci munca mai multor oameni de-a lungul timpului eu doar le voi menționa.

Citește mai mult

Adolescentul și iubirile sale – II

de

Scriam ieri că iubirile adolescentine sunt unicat și sunt extrem de importante pentru viața de adult. Unele, cele mai multe, nu se vor uita toată viața și vor influența toate relațiile ulterioare, conștient sau inconștient. Unii, datorită eșecurilor în aceste iubiri, nu mai apucă „restul vieții”. Așa că recomand abordarea de către părinți a acestui capitol, cu maximă seriozitate și nicidecum din postura că acel adolescent e oricum un „mucos” care trebuie trezit cu o ceartă zdravănă sau cu „câteva palme”.

Din start vă declar că nu sunt deloc adeptul teoriei moderne „lăsați copiii să facă ce vor”, cred că la vârsta copilăriei părinții au și gândirea necesară, și formarea necesară dar și autoritatea necesară pentru a ghida, călăuzi copilul. Ceea ce fac azi autoritățile moderne, este un abuz grosolan, e răpire de persoane, când se confiscă copiii de la părinți. Cred că ar fi mult mai înțelept să se investească în educarea părinților care sunt neglijenți cu copiii sau care sunt violenți. În fine, aste  e o altă temă. Revenind la tema noastră, noi ca părinți avem nu doar înțelepciunea necesară dar avem și obligația de a îi călăuzi prin viață, uneori, de cele mai multe ori, împotriva voinței lor. Nu-i așa că voința unui copil mic care a luat cuțitul în mână este să se joace cu el? Da, dar noi, vom acționa împotriva acelei voințe, care vine din necunoaștere și cu maximă înțelepciune îl vom determina să ne dea acel obiect periculos pentru el atunci.

Citește mai mult

Adolescentul și iubirile sale – I

de
Adolescentul si iubirile sale

Probabil e una din cele mai des auzite probleme la consilierea cu părinții. Fata sau băiatul au intrat în relații considerate nepotrivite de către părinți. Aceasta e o situație generatoare de mari conflicte, multe lacrimi, ceartă, rugăciune, oftat, reproșuri, uneori și violență și un întreg amalgam destul de ciudat pentru a putea fi numit „o viață împlinită”.

Voi încerca să scriu câteva cuvinte astăzi, cu multe temeri în suflet, întrucât sunt departe de a fi trecut personal pe acolo chiar dacă am vorbit probabil cu sute de oameni pe tema asta. Mai mult, unul din fii mei bate la poarta adolescenței și cu siguranță pot avea parte de situații despre care am auzit doar la alții. Ca și tine care citești, m-am străduit să dau o educație aleasă copiilor mei, dar alegerile lor mă pot lua prin surprindere și mă pot întrista. Totuși, nu consider aceste situații o piedică de netrecut. Dacă așteptăm perfecțiunea, să ajungem la perfecțiune în ceea ce privește „meseria de părinte” nu se va mai scrie nimic niciodată.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.