Dumnezeu e real, prezent și puternic – II

Meditam ieri la cât de corect este să descriem experiențele noastre cu Dumnezeu altora. Opinia mea rămâne că, este incorect ca aceste experiențe personale să fie trâmbițate. Când e vorba de activități publice este o situație dar cred că experiențele personale gen vise, vedenii, intervenții miraculoase și altele sunt cel puțin riscante dacă sunt spuse într-un cadru mai larg. De altfel, am ezitat mereu să fac asta și de aceea nici nu am făcut-o. Aș putea scrie câteva zeci de situații când l-a, simțit pe Dumnezeu personal dar cui ar ajuta?

De obicei, mărturisirile de acest gen sunt dezavantajoase și pentru cel ce le-a avut pentru că apare riscul mândriei, riscul amplificării și adăugirii dar sunt riscante și pentru cei ce le aud pentru că apare riscul să fie dezamăgiți, invidioși sau chiar să le slăbească credința. Spun asta ca unul care aud foarte des asemenea situații. Între noi, ca și copii ai lui Dumnezeu trebuie să avem un singur standard: Scriptura. Ce e peste asta devine riscant și aduce complicații.

Citește mai mult

O zi încercată

Îmi vine în minte, un fragment din ceea ce Iosif le-a spus fraţior săi „Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine ca să împlinească ceea ce se vede azi”, când mă gândesc la lucrarea de ieri, din bisericuţa din Agârbiciu, în care slujesc. Am experimentat cum cel rău se opune violent, ca oamenii să intre în legământ cu Mântuitorul şi am experimentat şi modul minunat în care Dumnezeu aşează lucrurile, ca să îşi facă numele de laudă.

De câteva zile eram neliniştit, iar ieri dimineaţă am simţit o mare, mare tristeţe şi oponenţă, faţă de lucrarea ce trebuia făcută. A post prima din viaţa mea şi emoţiile au fost colosale. Un mare avantaj am avut prin prezenţa alături de mine a unui om cu experienţă în asemenea lucrări, altfel, emoţiile m-ar fi răpus mai ales la incidentele care au avut loc.

De multe ori în viaţă am spus… nu se poate, pentru că am privit doar omeneşte la probleme, dar ieri când am ajuns în Agârbiciu m-au întâmpinat fraţii mei, care au venit de la 5 să încălzească apă, cu convingerea că „nu se poate”. Părea greu, spre imposibil să încălzeşti în timp aşa de scurt, o cantitate de apă aşa de mare, când resursele pe care te-ai bazat s-au dus. După ce s-au apucat de cărat apa în bazin a cedat o conductă şi apa curgea afară şi iarăşi dezamăgire. Apoi la auzul ameninţărilor unii fraţi speriaţi s-au speriat. Totuşi, am reuşit în mijlocul atacurilor şi îndoielilor, pentru că am cerut protecţia lui Dumnezeu împreună cu alte câteva persoane. Le-am adus aminte de Moise la momentul intrării în Canaan „Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa”.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.