Duhul Sfânt – Îndrumătorul în consilierea creştină         

Un alt rol pe care Duhul Sfânt îl are în consilierea creştină este cel de călăuză în procesul de consiliere şi nu numai. Deşi Scriptura ne spune şi despre moduri miraculoase de comunicare a Duhului Sfânt (viziuni, profeţii) totuşi cea mai folosită metodă de ghidare folosită de El pentru a ne călăuzi este „îndemnul”. Cum se traduce asta? Duhul Sfânt ne va atinge conştiinţa sau altfel spus va comunica cu duhul nostru şi ne va îndruma într-o direcţie de urmat sau alta.

Care sunt „sectoarele” în care Dumnezeu ne călăuzeşte prin Duhul Sfânt?

În primul rând, Duhul Sfânt călăuzeşte întreaga viaţă a consilierului mai înainte ca acesta să fie pus efectiv faţă în faţă cu un caz. Un om aflat sub călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, poate fi un bun consilier, de fapt, e o condiţie obligatorie aş spune. Nu putem folosi Duhul Sfânt doar ca pe un instrument ca să ne servească unor scopuri personale (în consiliere în acest caz) ci trebuie să fim locuiţi de El în permanenţă şi să ne  lăsăm călăuziţi de El în permanenţă. Scriptura ne vorbeşte despre necesitatea ca noi să devenim temple ale Duhului Sfânt. Cu toate că este bine, recomandat, necesar ca să fim locuiţi de El atrag atenţia că nu devenim prin asta nişte superoameni, nu devenim vedete, nu devenim nişte guru, nu devenim incoruptibili. Când Duhul Sfânt ne locuieşte, avem doar la îndemână mereu alternativa unui sfat sănătos pe lângă ce ne spune firea noastră şi deci putem decide în cunoştinţă de cauză.

Citește mai mult

Duhul Sfânt – Motiv al consilierii creştine

Din seria „Rolul Duhului Sfânt în consilierea creştină” astăzi abordăm primul din rolurile pe care eu consider că le are Duhul lui Dumnezeu în consiliere şi mă refer la motivatorul consilierii. Desigur că multe persoane în lumea aceasta fac consiliere sau terapie, fiecare dintre ele are motivele sale şi scopurile sale. Unii oameni sunt mânaţi de pasiuni, alţii de carieră, alţii de dorinţa sau de modelul părinţilor, alţii de perspectiva bănoasă a meseriei, alţii de dorinţa de control şi multe, multe alte motive.  Am putea spune că sunt aproape tot atâtea motive câţi terapeuţi sunt.

Când vorbim de consilierea creştină lucrurile stau puţin diferit pentru că pică unele din motivele enunţate anterior. De exemplu, motivaţia financiară, deocamdată nu poate fi luată în calcul, cel puţin în România, din cauză că puţini sunt dispuşi să ofere bani pentru consiliere. Dar şi din cauză că există motivaţii în plus faţă de cele omeneşti, care pornesc din o dorinţă sau nevoie umană. Când vorbim de consilierea creştină putem vorbi şi de o trimitere divină a acelor oameni în asemenea lucrări şi de asemeni putem vorbi şi de o înzestrare a unor oameni pentru asemenea lucrări.

Citește mai mult

Rolul Duhului Sfânt în Consilierea Creştină

 Aseară am avut o discuţie sumară cu un bun amic, după înregistrarea unei emisiuni împreună, despre modul în care cei ce fac consiliere creştină au în plus la dispoziţie un avantaj major faţă da alte abordări terapeutice. Acest avantaj, indispensabil cred eu, e Duhul Sfânt. Desigur că cei care abordează psihologia din punct de vedere umanist vor putea să fie ironici la o semenea afirmaţie şi să o considere o dovadă de slabă pregătire în psihologie. În realitate, în sutele de cazuri consiliate am experimentat evident călăuzirea şi puterea Duhului Sfânt şi am văzut lucrarea Sa în mine şi în clienţii mei.

Relaţia între între psihologie şi religie?

Se pare că nu există sau e foarte mic un conflict între cele două deşi sunt destule scrieri care pun o etichetă demonică psihologiei. Religia şi psihologia se împacă de regulă. Oponenţa sau conflictul vine din cauză că unii creştini nu ştiu definiţia psihologiei şi resping orice ştiinţă care poate descoperi ceea ce au în suflet. Unii creştini s-au obişnuit cu biserica aşa de tare încât nici emoţii nu mai au când la rugăciune trebuie să îşi mărturisească păcatele. Deja au învăţat să fenteze sistemul lor religios şi asta dă un mare grad de confort „pseudospiritual” Omul stă cu gândul că totul e în regulă, pentru că e religios, dar în acelaşi timp respinge vehement, fără să cerceteze lucrurile cum cere Scriptura, orice aspect care ar putea să-i descopere din ascunzişurile inimii. Conflictul între religie şi psihologie este mic şi de regulă este generat de oamenii religioşi nu de psihologie. Psihologii de altfel promovează şi necesitatea credinţei în ceva, într-o forţă superioară, într-un Dumnezeu fie el şi al sinelui. Deci faţă de religie nu au o problemă.

Citește mai mult

Promisiuni pe care le facem noi

Bineînţeles că de fiecare dată când ne amintim de promisiuni politice neîmplinite, ne transformăm în critici, unii chiar vehemenţi, şi prin asta arătăm că nu ne convine deloc să fim înşelaţi, ne simţim vânduţi sau cumpăraţi ieftin şi ne deranjează orice promisiune care ni s-a făcut şi nu s-a împlinit. La fel se întâmplă şi cu locurile de muncă sau alte situaţii când ni s-a promis ceva şi nu s-a împlinit.

La polul opus se află promisiunile împlinite. Dacă persoana votată chiar a împlinit ce a spus ne bucurăm ca şi cum noi am fi făcut acel bine. Ne simţim adesea „suspect” de bine, considerând chiar că e meritul nostru că s-a făcut acel lucru bun. Promisiunile împlinite produc bucurie şi Scriptura ne cheamă la un asemenea mod de a trăi.

Mai mult, promisiunile lui Dumnezeu ne bucură. Cine nu vrea viaţă lungă, viaţă veşnică, binecuvântare, părtăşie eternă cu El? Ştiu că probabil oamenii s-ar bucura mult dacă aceste promisiuni divine nu ar fi condiţionate deloc însă sunt singurele promisiuni pentru care avem garanţia că se vor împlini şi ne bucură.

Citește mai mult

Promisiuni în care te poţi încrede

La polul opus faţă de discuţia de ieri, astăzi discutăm despre promisiuni pe care le putem crede,  ar fi bine să le credem, deoarece sunt probate şi validate de împlinirile anterioare dar şi pentru că Cel ce promite este demn de încredere.

Pe Dumnezeu îl găsim în scriptură numit ca Cel care Duce la bun sfârşit ce a promis, ce a început. Cel care este Începutul şi Sfârşitul, Alfa și Omega. Cel prin care stau în ființă toate lucrurile. Mai găsim scris că în El nu este nici o intenție de schimbare sau răzgândire (Iacov 1:17) și că El este același ieri și azi și în veac. Psalmul 89:34 spune Nu-Mi voi călca legământul şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele Mele. Iar Iosua provoacă pe cei din poporul Israel să analizeze promisiunile lui Dumnezeu şi să verifice împlinirea promisiunilor Lui în Iosua 23:14  Iată că astăzi eu mă duc pe calea pe care merge tot ce este pământesc. Recunoaşteţi, deci, din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru, că nici unul din toate cuvintele bune, rostite asupra voastră de Domnul, Dumnezeul vostru, n-a rămas neîmplinit; toate vi s-au împlinit, nici unul n-a rămas neîmplinit.” Iar Isaia spune tot despre promisiunile sau Cuvintele lui Dumnezeu adevărul iese din gura Mea şi cuvântul Meu nu va fi luat înapoi.

Citește mai mult

Promisiuni fără acoperire

Deşi sunt hotărât să stau departe de orice implicare electorală sau promovare electorală, nu pot să nu observ modul în care candidaţii fac promisiuni în campaniile electorale. Promisiunile sunt prezente în fiecare campanie electorală şi vor să convingă votanţii să le acorde votul. Acum, la votarea care urmează, promisiunile sunt mai credibile deşi există şi unii candidaţi care exagerează, însă când e vorba de alegeri prezidenţiale sau parlamentare sau locale, promisiunile ilogice, umflate şi mincinoase sunt nelipsite şi prezente la aproape toţi candidaţii.

Oamenii fac promisiuni pentru a câştiga încrederea cuiva. Sunt două feluri de oameni care fac promisiuni şi nu le ţin. Unii care chiar doresc să împlinească ceea ce promit dar nu îşi fac calculele bine şi deci nu le vor împlini. Alţii care pur şi simplu mint grosolan, doar cu scopul de a fura voturile celor care vor vota. Pe aceştia nu îi interesează deloc dacă au cum respecta promisiunile, pe ei îi interesează doar să ia voturile şi atât.

Citește mai mult

Aş vrea să fiu altcineva… unul mai fericit

După cum ştiţi, foarte rar public ceva ce nu e scris de mine. Povestea asta însă mi se pare excepţională. E de luat aminte. Sursa e specificată în final.

“În momentul ăsta aş da orice să fiu altcineva.” spuse Meo şi trânti paharul gol pe tejgheaua murdară.

Era sfârşitul unei zile infernale. În dimineaţa acelei zile romanul său fusese respins şi de ultima editură din ţară. Apoi primise un mesaj de la soţia lui prin care îi spunea că îl va părăsi.

Şi ca un făcut, la întoarcere spre casă maşina lui cedase în acest cartier mărginaş. Să uite de necazuri într-o bodegă uitată de lume era următorul pas logic.

 “Dacă ţi-aş spune că ai putea fi oricine vrei tu, de fapt două persoane diferite?” răsună o voce spartă în stânga lui.

Omul care vorbise era scund, slăbănog şi avea o faţă prelungă care aducea cu botul unui viezure.

“Văd că eşti interesat” continuă repede viezurele, “şeful meu caută oameni să testeze o nouă invenţie.. un cip pe care îl montezi în spatele urechii şi care îţi schimbă temporar trăsăturile faciale. Pe scurt.. vei putea fi oricine vrei tu pentru o zi”

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.