Viața bate filmul sau filmul bate viața?

Una din expresiile des folosite pentru a descrie situații extraordinare, spectaculoase sau incredibile este aceasta: „viața bate filmul”, expresie care vrea să sublinieze faptul că, oricât de inventivi ar fi scenariștii și regizorii de filme, viața, prin complexitatea ei, generează situații mult mai „tari” decât scenariile pe care aceștia sunt capabili să le creeze cu toate efectele speciale pe are le au la dispoziție. E o expresie folosită pentru a descrie situații extraordinare.

Ei bine, azi meditam la unele cazuri consiliate, apoi citeam despre cazul mediatizat al copiilor confiscați de autorități în Norvegia și mi-a venit în gând să compar viața cu filmul. Când am adăugat recentele atentate, care parcă se țin lanț, în discuție, chiar am impresia că privesc la un film continuu și mă întrebam: Oare viața bate filmul sau filmul ne trasează viața?

Citește mai mult

Falsa protecție socială

Cu toții ne ducem traiul pe pământ și vrând nevrând, suntem incluși în unele sisteme se protecție socială. Fie că vorbim de sistemul de pensii, cel de sănătate, cel de apărare, de protecția copilului, de protecție e femeii și alte sisteme și subsisteme este măcar teoretic au menirea de a ne proteja sau sprijini. Omenirea a avut la un moment dat dorința, izvorâtă din altruism și milă, de a proteja pe cei expuși pericolelor, me cei mai sensibili sau mai neputincioși. În acest sens s-au făcut unele sisteme de protecție socială, liste de drepturi pe categorii sociale, legi care să protejeze anumite categorii sociale, campanii de luptă contra unor fenomene de abuz a unor categorii sociale și câte și mai câte intenții de protejare a unor categorii sociale defavorizate sau sensibile.

Citește mai mult

Vindecarea de gârbovie

Ultimele postări pe acest blog au foste despre gârbovie. Formele descoperite în urma analizei au fost: gârbovia fizică, gârbovia religioasă și gârbovie spirituală. Toate fiind caracterizate la modul sumar de neputință, de o stare anormală în care „pacientul” nu se mai poate folosi eficient de trupul său, fie că vorbim de cel fizic fie că vorbim de psihic sau spiritual. Așadar, gârbovie e acel „duh de neputință” despre care spune însuși Mântuitorul. Astăzi încerc să scriu despre soluțiile care s-ar putea ivi pentru prevenire sau tratament.

Citește mai mult

Gârbovia spirituală

Dacă numai pentru viaţa aceasta ne-am pus nădejdea în Hristos, atunci suntem cei mai nenorociţi dintre toţi oamenii!” Le scrie Pavel celor din Corint, definind prin asta gârbovia spirituală. O definire mai bună nu am găsit. Dacă pentru celelalte gârboviri, fizică sau religioasă, mai putem împărți vina cu careva, deși e riscant. Pentru gârbovia spirituală, chiar nu putem „să dăm cu vina” pe careva. E doar a noastră.

Conform acestei definiri, gârbovia spirituală este neputința de a crede în viața eternă și în ce Dumnezeu a anunțat prin Scripturi că va fi după moarte. E acea stare, în care oamenii sunt credincioși până la un punct, până la o limită. Dacă le vorbești de ce e „dincolo” deja îi pierzi. Unii îți spun direct în faţă: „Da ce? A venit careva de acolo?” sau „Aici se termină totul domnule, în pământ.” Alții, se feresc să spună ceva, îți dai seama de gârbovia lor doar din alte discuții. În această categorie se află mulți „pocăiți”. De gura celorlalți spun, cântă, discută, dar dacă îi iei serios la discuții, nu cred că va fi o viață după moarte, nu cred că Dumnezeu are puterea pe care pretinde că o are. Nu au acea credință despre care se scrie evreilor: „Şi credinţa este o încredere neclintită în lucrurile nădăjduite, o puternică încredinţare despre lucrurile care nu se văd.”

Citește mai mult

Gârbovia religioasă – Scurtă radiografie

Zic scurtă, pentru că nu va putea nimeni să înțeleagă vreodată deplin fenomenul gârboviei religioase și nu pentru că nu s-ar putea radiografia, ci pentru că durează foarte mult și nu contribuie cu nimic la o mai bună tratare a ei. La gârbovia religioasă e nevoie doar de un diagnostic simplu, fără anestezie, deși e extrem de dureros de dat o asemenea veste, după care e nevoie de tratament, dacă omul vrea să creadă  că are boala.

Cel mai bun exemplu în acest sens este poporul Israel, și cea mai bună perioadă te timp a vizibilității, cea mai bună postură de radiografiere e perioada în care Mântuitorul a venit pe pământ. „A venit la ai Săi, dar ai Săi nu L-au primit” sau „locuitorii din Ierusalim şi mai marii lor n-au cunoscut pe Isus; şi prin faptul că L-au osândit, au împlinit cuvintele proorocilor, care se citesc în fiecare Sabat.”

Citește mai mult

Gârbovia – duh de neputință

Pasajul din Evanghelia după Luca, în care Mântuitorul vindecă o femeie gârbovă de suferința ei, mi-a trecut de multe ori prin fața ochilor, l-am citit și l-am luat ca pe „o simplă minune”, însă acum îmi vorbește într-un mod deosebit. E un pasaj care are de a face cu mine și cu tine, creștinii din acest veac, care ne dorim mai multă putere spirituală, ne dorim să găsim în Dumnezeu puterea și suficiența vieții și de multe ori nu reușim să ne conectăm eficient cu El, deși El este neschimbabil și metoda de conectare cu El nu ne este străină.

Pe când predica în sinagogă a văzut femeie gârbovă și o dezleagă de neputința ei. Gârbovia, mai mult decât orice, este o dovadă a neputinței fizice. O dovadă a limitării, a îngustimii, a șablonării, a repetitivității. Gârbovia este afecțiunea care îți oprește tentativele de vizare, de alergare, de mişcare și te încuie în celebrele remarci sau expresii: „asta e crucea mea” sau ”ăsta sunt eu” sau „eu nu sunt bun de nimic” sau „pe mine nimeni nu mă iubește” sau „eu sunt uitat de Dumnezeu” și altele.

Citește mai mult

Gârbovia – diagnostic general

Isus se afla în sinagogă, predica, poate nu în sensul cunoscut azi de predică, dar îi învăța pe oameni. În timp ce rostea cuvintele, vede în norod o femeie gârbovă și îi oferă eliberare atrăgând criticile mai marilor religioși de acolo. Întâmplarea nu ocupă mult loc în Scriptură, dar e plină de învățăminte pentru mine, de aceea în câteva meditări o voi aborda. Am ales să încep cu diagnosticare gârboviei.

Gârbovia este o boală grea nu atât prin cantitatea ei de durere, cât mai ales prin prizonieratul ei, din care, de regulă, doar moartea te mai scapă. De obicei, vârstnicii sunt expuși acestor afecțiuni. Este vorba de o deformare a coloanei vertebrale care îl obligă pe om să meargă aplecat. Nu știu medical care sunt explicațiile exacte, dar e o combinație de discopatie, cifoze, scolioze, hernii de disc și altele asemenea lor. Realitatea e că, oamenii afectați de gârbovie se deosebesc de ceilalți, prin faptul că sunt obligați să privească tot mai spre pământ, merg cocoșați.

Citește mai mult