Tocmai am trecut printr-o perioadă de sărbători, mai mult sau mai puțin creștine, am trecut și prin săptămâna europeană de rugăciune și suntem la finalul unei perioade foarte, foarte, încărcate din punct de vedere religios. Colac peste pupăză, într-o asemenea perioadă, are loc un atentat sângeros în Paris, urmat de alte evenimente legate de acesta în care aproape 20 de oameni au murit. Ciudată coincidență pentru mine. Totuși aceste stări de fapt mă fac să îmi pun o serie de întrebări la care aș avea nevoie de răspuns. Sper să și găsesc răspunsuri.
Elementul comun al multor acțiuni din această perioadă este religia. Nu mai încape îndoială despre noi românii că suntem un popor religios, bine ar fi să fim și credincios. De ce ar fi bine să fim și credincioși? Pentru că religia fără credință poate lua cele mai urâte forme ale hidoșeniei umane. Așa se face că în numele religiei au murit acei oameni în Paris, așa se face că în numele religiei au murit oameni în inchiziții și în fiecare zi mor mulți oameni în numele religiei.
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.