Succesul reprezintă abilitatea de a trece de la un eşec la altul fără să îţi pierzi entuziasmul. Winston Churchill
Săptămâna aceasta am avut discuţii cu două persoane care erau supărate şi triste din cauză că au eşuat. Dezamăgirea lor era aşa de mare încât ameninţa să le paralizeze viaţa de aici înainte. Erau supăraţi pe ei înşişi, pe viaţă, pe Dumnezeu, pe societate. Aveau senzaţia că eşecul lor este cel mai grav lucru care li s-a întâmplat. Aveau aceste persoane o atitudine de renunţare molipsitoare şi dezarmantă şi mi-a fost greu să discut cu ele. Una din cele mai grele şedinţe de consiliere.
Unde trebuie să ne focalizăm când eşuăm?
Cu siguranţă intuiţi că focalizarea pe eşec este paralizantă şi nu e cel mai recomandat punct de focalizare. Dacă facem aşa, atunci teama de eşec este mai rea decât eşecul în sine şi teama de eşec ne blochează să continuăm să încercăm. Focalizarea pe eşec face parte din lista „aşa nu” din cauză că: de demoralizează, ne accentuează neputinţa, negativismul, ne taie optimismul, ne focalizează pe trecut, pe punctele slabe şi ne leagă cu funiile ei împiedicându-ne să încercăm din nou.