O zi încercată

Îmi vine în minte, un fragment din ceea ce Iosif le-a spus fraţior săi „Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine ca să împlinească ceea ce se vede azi”, când mă gândesc la lucrarea de ieri, din bisericuţa din Agârbiciu, în care slujesc. Am experimentat cum cel rău se opune violent, ca oamenii să intre în legământ cu Mântuitorul şi am experimentat şi modul minunat în care Dumnezeu aşează lucrurile, ca să îşi facă numele de laudă.

De câteva zile eram neliniştit, iar ieri dimineaţă am simţit o mare, mare tristeţe şi oponenţă, faţă de lucrarea ce trebuia făcută. A post prima din viaţa mea şi emoţiile au fost colosale. Un mare avantaj am avut prin prezenţa alături de mine a unui om cu experienţă în asemenea lucrări, altfel, emoţiile m-ar fi răpus mai ales la incidentele care au avut loc.

De multe ori în viaţă am spus… nu se poate, pentru că am privit doar omeneşte la probleme, dar ieri când am ajuns în Agârbiciu m-au întâmpinat fraţii mei, care au venit de la 5 să încălzească apă, cu convingerea că „nu se poate”. Părea greu, spre imposibil să încălzeşti în timp aşa de scurt, o cantitate de apă aşa de mare, când resursele pe care te-ai bazat s-au dus. După ce s-au apucat de cărat apa în bazin a cedat o conductă şi apa curgea afară şi iarăşi dezamăgire. Apoi la auzul ameninţărilor unii fraţi speriaţi s-au speriat. Totuşi, am reuşit în mijlocul atacurilor şi îndoielilor, pentru că am cerut protecţia lui Dumnezeu împreună cu alte câteva persoane. Le-am adus aminte de Moise la momentul intrării în Canaan „Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă! Nu vă temeţi şi nu vă înspăimântaţi de ei, căci Domnul, Dumnezeul tău, va merge El însuşi cu tine, nu te va părăsi şi nu te va lăsa”.

Îmi este greu să pun în cuvinte amestecul de senzaţii, emoţii şi sentimente trăite, dar mi se bucură inima că Dumnezeu, în înţelepciunea Sa, aşa a aşezat lucrurile ca să fie o lucrare de laudă pentru El şi o mărturie puternică a dedicării pentru El, din partea celor care au încheiat legământul cu El. Dumnezeu a rezolvat rând pe rând, toate problemele „tehnice” deşi părea imposibil omeneşte. Şi tot el ne-a păzit în faţa ameninţărilor, ba mai mult a folosit răutatea şi violenţa pentru a îşi glorifica numele şi mai mult.

În timpul mesajului dinaintea actului de botez, lucrul de care mă temeam s-a întâmplat. Soţul uneia din surorile îmbrăcate în alb, a intrat în biserică şi o căuta din priviri. A localizat-o cu greu în faţă, îmbrăcată în alb, a ridicat degetul arătător, a înaintat până lângă ea, în faţa întregii biserici şi a provocat-o, fără să ştie ce face, să Îl mărturisească pe Hristos pe care îl iubeşte. Provocarea fost: „Alege acum dacă rămâi aici sau dacă mergi acasă!”, „Dacă rămâi aici, acasă nu mai ai ce căuta!”

S-a făcut linişte deplină, numai plânsul sorei se mai auzea şi în câteva secunde s-a lămurit totul. A ales să încheie legământ cu Dumnezeu în apa botezului. Încercarea credinţei ei, a început chiar din prima zi şi ne rugăm să primească putere ca să reziste în continuare. Omul şi-a luat copiii acasă iar la terminarea programului, două valize o aşteptau afară pe sora noastră. Erau lucrurile pe care soţul ei i le-a dat ca să plece. Negreşit a vrut să facă răul, dar ciudat pentru oameni era că pentru ea bucuria legământului, era mai mare decât întristarea provocată de pierderea familiei. Martorii acelor lucruri nu puteau înţelege hotărârea de a rămâne lângă Hristos.

Pentru ea, bătălia nu e gata, abia a început. Vă provoc pe cei care citiţi aceste rânduri să vă rugaţi pentru situaţia aceasta. Sora noastră e mama a trei copii iar soţul ei o iubeşte, un nepăsător nu ar fi acţionat aşa. Mă rog ca Dumnezeu să aşeze lucrurile în aşa fel, încât Numele Său să fie slăvit în familia lor şi să aducă pace deplină şi înţelegere. Aseară târziu am aflat că a fost rugată totuşi să vină acasă la copilaşi şi asta este o veste bună. Sper ca Duhul lui Dumnezeu, care este peste ea, să o poată folosi ca o mărturie vie în locul în care este aşezată. Are nevoie de rugăciune.

Dumnezeu a făcut minune cu cele trei suflete care au făcut legământ cu El ieri la Agârbiciu. El face minuni în fiecare zi în viaţa noastră de aceea nu putem decât să îi mulţumim şi să cerem înţelepciunea sa. Mulţumesc celor care aţi sprijinit această lucrare.