Sfaturi educative de la un copac – I

Nu ştiu cine le-a scris, nu găsesc autorul dar sunt foarte interesante.

Nu depinde de tine cum te naşti. Şi noi, copacii, suntem de mai multe feluri. Sălciile par triste, stejarul puternic, arţarul mândru, însa fiecare are acelaşi potenţial şi e unic în felul lui. Foloseşte-ţi propriile abilităţi şi învaţă altele noi.

Găseşte-ţi energia şi puterea interioară. Noi ne folosim de asta iarna, când e frig şi zăpada ne apăsă crengile.

Fii flexibil. Dacă un copac ar rămâne rigid, crengile s-ar rupe; tocmai de aceea, noi ne mişcăm odată cu bătaia vântului, apoi revenim în poziţia iniţială, încă şi mai puternici.

Bucură-te de vremurile ploioase. Nu numai că vei aprecia mai mult soarele, însă vei creşte frumos.

Nu există copac urât, doar ochi care privesc fără să vadă.

Evoluează în ritmul tău şi bucură-te de drumul creşterii tale. Noi copacii nu ne uităm invidioşi la alţii, care sunt mai mari sau mai puternici. Doar ne bucurăm de fiecare zi, odată cu fiecare frunză înverzită.

Ia o parte din grijile şi pesimismul altora şi transforma-o în energie pozitivă, apoi dăruieşte-o, ca o gură bună de oxigen.

Nimic nu durează şi nouă mereu ne cresc alte crengi şi frunze, însă nu stăm să plângem după fiecare frunză îngălbenită de timp, ci ne bucurăm de ce avem.

Rădăcinile puternice te ajută de fiecare dată. Nu uita de unde ai plecat şi ce lecţii ai învăţat pe parcursul creşterii tale.

Câteodată, viaţa poate să-ţi pară grea sau tristă. Nu renunţa, atunci! Oricât de mare ţi-ar părea furtuna de afară, rădăcinile rămân puternice şi, curând, vei vedea cum iese soarele.

Fii recunoscător în fiecare zi! Un copac nu uita asta. Când răsare soarele, când copiii se joacă lângă el, când păsările îşi găsesc refugiu şi cântă de pe crengile de sus, noi copacii, în semn de mulţumire, înflorim.

Renunţă la frică! Dacă s-ar teme, copacii ar rămâne cu frunze vechi şi putrezite – însă ei au curajul să le dea drumul şi să accepte altele noi.

După o iarnă grea şi apăsătoare, vine primăvara. Întotdeauna. Aşa că nu-ţi mai face atâtea griji.

Iubeşte! Pentru noi nu există copac demn de iubit, sau nu. Oricare are ceva aparte ce-l face unic şi nu ne lăsăm blocaţi de soi, culoare sau rădăcini, aşa că-l iubim pe fiecare şi formăm împreună frumoasele păduri, parcuri şi atâtea alte zone pe care nu le-ai văzut înflorite, din cauză ochelarilor puşi de grijile tale.

Realitatea ta nu e singura existenţă, aşa că ascultă şi adevărul celorlalţi. Un copac nu spune „Toate frunzele trebuie să fie verzi.” Dacă ar face asta, ar ignora toate celelalte soiuri minunate, cu frunze roşii, portocalii şi atâtea alte diferenţe importante şi superbe.

Universul înseamnă abundenţă. Un copac niciodată nu se întreabă dacă va mai veni căldura, dacă va reuşi să supravieţuiască frigului şi cum îi vor creşte înapoi frunzele. El ştie că lucrurile astea vor veni natural.

Încetează să consideri că lucrurile sunt grele. Un copac nu spune Nu pot să înfloresc. Anul ăsta nu vreau să fiu roditor! E prea greu, dureros şi inconfortabil! Pur şi simplu o face, cu încredere şi uşurinţă.

Nu aştepta fericirea, alege-o ! Ai auzit vreun copac să spună Dacă aş fi cu 5 metri mai la dreapta şi mai înalt cu 20 cm, aş fi mai fericit? Noi nu spunem asta, pentru că am înţeles că putem alege fericirea în momentul prezent, din locul în care suntem, cu resursele pe care le avem.

Tinde spre înălţimi, bucurându-te de ceea ce faci acum. Tot timpul vei mai avea ce să înveţi şi ce să realizezi pentru a ajunge mai mare, mai puternic, mai frumos.

Compară-te cu tine însuţi. Nu contează că unii copaci au frunzele roşii, iar anumiţi oameni îi preferă. Eu sunt un alt soi, însă anul ăsta am cele mai frumoase frunze de până acum, de un verde crud.

Lasă-te îmbrăţişat. Aşa poţi primi o bucăţică de energie şi iubire, dăruind în schimb acelaşi lucru sau orice îţi doreşti.

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.