Când ne gândim la o persoană puternică prima dată gândurile ne zboară la putere fizică, influenţă, renume, bani, politică şi îi găsim adeseori pe deţinătorii unor astfel de „posesiuni” ca fiind puternici. Mai mult, aceştia ajung să fie invidiaţi pentru „puterea” pe care o au. Da, sunt de acord că e un soi de putere dar e una superficială care ţine de cauze sau aspecte externe.
Puterea este foarte „de dorit” şi oamenii fac multe în viaţă ca să o deţină. Cei mai mulţi dintre ei o obţin pe căi necinstite dar sunt şi oameni care prin forţele sau înţelepciunea proprie ajung să fie consideraţi puternici. Cei care obţin „ilegal” sau „dubios” puterea ajung să fie de temut, să se impună brutal sau să inspire frică pe când cei care obţin puterea prin munca lor sau capacităţile lor sunt văzuţi diferit. Şi maniera în care aceste persoane „pierd puterea” este diferită.
Însă mai există două feluri de oameni puternici. Primul fel este cel al oamenilor cu putere interioară mare. Sunt oameni la care greu vezi urme de putere pentru că puterea lor nu e exterioară. Ei devin puternici prin cunoaşterea lor personală şi prin adaptarea eficientă la tot ce îi înconjoară. Oameni care se cunosc şi se pot stăpâni, oameni care nu sunt influenţabili, care trăiesc frumos. De regulă sunt oameni simpli şi trăiesc în simplitate şi puterea lor nu este pentru alţii ci pentru ei înşişi. Aceştia sunt o adevărată binecuvântare pentru oamenii care trăiesc în anturajul lor.
Un alt fel de oameni puternici sunt cei care sunt puternici pentru că au op relaţie bună cu Dumnezeu. Oamenii puternici spiritual. Această categorie poate fi combinată cu cea anterioară dar nu neapărat. Cei care au o legătură vie cu Dumnezeu pot beneficia de puterea lui Dumnezeu şi astfel de oameni au practic la dispoziţie putere nelimitată. Iarăşi vorbim de o altfel de putere, nu una care e violentă, arogantă, invazivă, vizibilă. Vorbim de o putere pe care ceilalţi oameni nu o deţin dar ar dori-o. Avem în scriptură exemplul unor oameni care au vrut să cumpere această putere de la ucenici.
Cei care îşi pun nădejdea în Dumnezeu spune Scriptura că merg din putere în putere şi au efecte extraordinare asupra oamenilor. Prefac Valea Plângerii într-un loc plin de izvoare. O astfel de putere e o binecuvântare pentru cei din jur.
Pe Domnul Isus preoţii din acea vreme l-au întrebat: „Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta ca să le faci?” Era o putere deosebită pe care ei o vedeau şi despre care voiau să ştie. Nu s-a bătut cu ei, nu s-a certat cu ei, nu s-a impus în faţa lor dar puterea cu care lucra era foarte mare şi îi speria. Pe oamenii puternici în felul lumii îi sperie puterea adevărată care vine din Dumnezeu. Datorită puterii cu care lucra şi făcea minuni Domnul Isus este urât şi condamnat la moarte. Îi vedem pe ucenicii de pe drumul Emausului confirmând puterea Domnului Isus spunând că: Isus din Nazaret, era un prooroc puternic în fapte şi în cuvinte, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea întregului norod.
Ce interesant e modul în care oamenii vor să fie puternici astăzi. Puterea este obţinută preponderent din exterior, din lume, cu mijloace dubioase în cele mai multe cazuri. O putere care inspiră teamă sau care robeşte pe când puterea adevărată care e în mulţi oameni nu este vizibilă. Oare de ce dăm credit şi valoare oamenilor care au o putere „bună” ajung puternici Oameni de care mai târziu ne vom teme iar cei care au putere interioară rămân în umbră.
Interesant de meditat asupra puterii. Cine sunt adevăraţii puternici şi care e scopul puterii lor?
Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.
Abonare
Te poți abona pentru a primi pe email meditările viitoare
Mulțumesc de înscriere.
Ceva nu a mers.