Fii diferit – Gândeşte

E foarte adevărat că trăim zilele cu cea mai mare şi mai variată „cantitate” de informaţie. Informaţia este foarte, foarte accesibilă şi se pare că Scriptura se împlineşte în „previziunea” că în zilele din urmă cunoştinţa va creşte. Noi oamenii am devenit din ce în ce mai deştepţi, din ce în ce mai şcoliţi, numai în România dacă privim vedem că, acum 20, 30 de ani se mai făceau şi şcoli de meserii pe când acum aproape toţi care termină liceul merg la facultăţi. Într-un anume sens am putea vorbi despre oameni deştepţi, sau măcar, mai deştepţi ca înainte.

Calculatoarele şi internetul, ne pun la dispoziţie o cantitate uriaşă de informaţie. Putem accesa foarte uşor cărţi, scrieri, demonstraţii ştiinţifice din orice colţ al lumii. Mai mult putem urma de acasă cursurile unor universităţi prestigioase şi putem obţine certificate si diplome care să ateste priceperea dobândită. Da, fără să mă îndoiesc spun că avem de a face cu un timp al informaţiei şi cunoaşterii. Asta dă uneori şi în lucruri comice. Cum apare un accident aviatic, cum avem armate întregi de specialişti în aeronautică, comunicaţii speciale, medicină şi altele. La orice profesie se ivesc armate întregi de specialişti, sfătuitori şi mulţi „deştepţi” apar pe ecrane. Şi totuşi…

Oamenii gândesc din ce în ce mai puţin. Deşi informare există, deşi cunoştinţă există, deşi resurse există, se pare că oamenii gândesc din ce în ce mai puţin. Fenomenul google e unul care ar trebui să ne alarmeze. Oamenii nu mai reţin informaţia aşa cum este ci doar o indexează. Ştiu că există undeva şi o pot accesa şi foarte puţine persoane mai au informaţia aceea fizic undeva sau învăţată. Cei mai mulţi îşi bazează cunoaşterea lor pe disponibilitatea informaţiei nu pe învăţarea ei.

Recent am avut o discuţie cu un băiat care e student la calculatoare, un tip isteţ de altfel pe care l-am întrebat ceva specific „lumii calculatoreşti” crezând că în sfârşit aflu şi eu un răspuns „profi” la o dilemă din asta. Am fost surprins să aflu că nu ştia, deşi vorbeam de ceva din ABC-ul calculatoarelor iar el era la master în acest domeniu. Răspunsul său a fost: „este un calculator pe aici să gugălim?” Exemplul ar fi irelevant dacă nu aş mai avea experienţa în care la obţinerea certificatului ECDL, unde examenele sunt „de amatori” aş putea zice, am reuşit să trec mult în faţa celor de la automatică şi calculatoare şi nu datorită deşteptăciunii mele ci datorită neştiinţei lor. Ei aveau o informaţie indexată în minte nu una cu care să poată lucra. Aşa se face că există mulţi, tot mai mulţi specialişti, în toate domeniile, dar dacă pică curentul sau netul, au deodată „un lapsus” care ţine tot atât cât ţine şi electrica curentul pe la ei prin curte şi nu îi dau drumu prin reţea.

Un alt element dureros în privinţa asta e lipsa antrenamentului mental. Luăm informaţia „de-a gata” şi nu mai procesăm mare lucru. Cred că în acest sens şcoala este un loc în care suntem uniformizaţi şi conformaţi standardului cerut. Practic, suntem antrenaţi să gândim în felul în care avem voie să gândim. Oricine încearcă să fie original, să gândească unic, particularizat să creeze neconform va fi „adus pe calea bună” prin note proaste. In acest fel ni se pun din copilărie bariere şi limitări. Aşa se face că la vârstă adultă, când am putea realiza multe, suntem doar nişte conformişti, oameni limitaţi şi nu mai avem curajul să trăim unic, ne forţăm să trăim o viaţă „normală” ca şi ceilalţi. (Vezi povestea elefantului)

Oamenii încep să fie din ce în ce mai deştepţi, lucru incontestabil de altfel, dar în acelaşi timp mai nefericiţi, mai incapabili de a trăi, incapabili de a se exprima, incapabili de a crede. Ştiinţa a progresat foarte mult şi oamenii au „profitat de asta” lăsând gândirea în multe cazuri în seama maşinăriilor. Aşa se face că această cunoaştere, această deşteptăciune, elimină utilitatea oamenilor dar şi trimite oamenii în prostie. Deşi suntem mai inteligenţi ne descurcăm mai greu în viaţă. Deşi suntem mai deştepţi, creşte şomajul. Deşi am sporit „nivelul de trai” nu mai avem timp să ne bucurăm de acest nivel de trai. Deşi suntem mai eficienţi în exploatarea şi utilizarea resurselor, totuşi tot mai mulţi oameni suferă de foame în lume şi tot mai mulţi obezi caută leac.

Aici intră în scenă un alt element, o altfel de inteligenţă numită inteligenţă emoţională. Ce vrea să însemne asta? Un fel de şcoală a vieţii, un fel de capacitate de a te adapta, un fel de inteligenţă în a îţi trăi viaţa. Exemplu: Am cunoscut un om extraordinar pe care îl apreciez mult. Avea două doctorate şi o experienţă mare în domeniul său, era o somitate în mediul academic dar în ştiinţa de a trăi era mic de tot. Trebuia să cheme electricianul ca să schimbe becul sau o siguranţă arsă şi asta nu pentru că era „în bani” ci pentru că vedea un pericol foarte mare să pui mâna pe dulie, dacă te curentezi, dacă se sparge în mână, dacă te frige, dacă pic de pe scaun, dacă se rupe firul…. etc. E un exemplu la extremă dar grăitor. Şcoala ne-a transformat din ce în ce mai mult în nişte maşinării care să fie foarte eficiente în munca pe care o facem şi să nu punem prea multe întrebări, nici să gândim nu mai avem antrenament. Aşa se explică de ce ţări întregi de oameni se la să duşi de minciuni de doi lei în campanii electorale. Nu mai avem antrenamentul să gândim, nu mai suntem obişnuiţi să o facem. Asta s-ar putea să fie jignitor pentru unii. Păi am facultate domnule, sunt licenţiat, păi tu ştii cu ce note am terminat eu şcoala, ştii că eu am scris lucrări ştiinţifice? Da, e posibil să fie aşa, dar dincolo de profesia în care vei robi toată viaţa ştii să te mişti? Dacă vei fi dat afară de pe un asemenea post ce faci? Te adaptezi sau te sinucizi?

Cred că situaţia este gravă şi trebuie neapărat să fim diferiţi la capitolul acesta. Trebuie să punem mintea la treabă, trebuie să ne dezvoltăm gândirea cauzală, trebuie să citim, să medităm, să gândim, să comunicăm real, să facem scenarii, să lucrăm şi altceva decât sistemul ne-a antrenat. Trebuie să avem timp de pasiunile vechi pe care le-am îngropat, trebuie să ne facem timp de informare neconformă. Trebuie să ne extindem graniţele dincolo de domeniul în care activăm, trebuie să punem mintea la antrenament ca să nu mai putem fi purtaţi încoace şi încolo de orice mincinos, să nu mai fim uşor de dus.

Fii diferit – Gândeşte!

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.