Între HAR și IEFTIN nu se pune egal         

de

E adevărat că termenul HAR e tradus cel mai frecvent prin „dar nemeritat” însă multe greșeli pornesc de la o interpretare ieftină a termenului de har. S-a ajuns până acolo că e confundat Harul lui Dumnezeu cu un leac universal pentru boli, cu un fel de gardian invincibil și fidel, cu garantul că poți face orice că doar ești „vaccinat”, cu duhul din lampa fermecată și cu multe altele, în funcție de dorințele omului în cauză.

Harul nu poate fi descris eficient în cuvinte. Iar cuvintele simple nu pot nicidecum să-i cuprindă sensul. Acest termen descrie ceva neomenesc și în consecință oamenii vor avea o dificultate serioasă în a  îl defini și explica. Cuvintele nu pot acoperi conceptul deși, este drept, ne pot ajuta să îl înțelegem în felul nostru de gândire. Cei care îi descoperă sensul nu pot spune decât „Slavă Ție Doamne” pentru că nu îl pot lua deloc ieftin, gratis, ușor când înțeleg cum a fost posibil să apară harul și ce beneficii aduce acesta. Cine îl „folosește” ieftin nu a cunoscut bine pe Dătătorul harului. Dau două exemple pentru a mă face înțeles.

Citește mai mult

Ți s-a urât cu binele?

de

Ca oricare dintre voi am meditat la vremea bilanțului asupra vieții mele, a familiei mele dar și asupra cadrului mai extins al vieții sociale în timpurile prezente. Mi-a venit în minte remarca transmisă de Dumnezeu prin prorocul Ieremia poporului său: Ți-am vorbit când îți mergea bine; dar tu ziceai: „Nu pot s-ascult!”

La noi în sat, când cineva acționa riscant deși nu era cazul, obișnuiam să îl întrebăm „ti s-a urât cu binele?” era o încercare de a îi atrage atenția că se poate termina rău de tot, că se poate prin acea acțiune pune capăt liniștii sau sănătății sau bunăstării sale. Ei bine, de multe ori am comis-o și ei ca adolescent. O dată mi s-a urât cu binele și i-am tras scaunul tatei în timpul rugăciunii de la masă iar când s-a așezat la loc a ajuns de la masă la sobă. Nu am apucat să nimeresc ușa, că din căzătură a și înșfăcat mătura și până să ies aveam deja două cozi de mătură încasate, pe celelalte două le-am încasat până să ies pe poartă spre școală. Tata se supăra foarte greu, dar atunci a fost una din puținele situații. Era totul foarte bine iar mie mi se urâse cu binele…

Citește mai mult

Creștinul și politica

de

Recunosc dezamăgirea pe care o am cu privire la reacțiile mele privitoare la viața politică a țării și mai ales cu privire la rezultatele alegerilor parlamentare. Mi-am exprimat public dezamăgirea și frustrarea privitor la rezultatele alegerilor deși ajunsesem anterior, acum 6 ani, la concluzia că nu ar trebui să am de a face cu politica. Dincolo de reacțiile mele am urmărit însă și reacțiile altor persoane și recunosc, am urmărit și ceva date despre implicarea creștinilor în politică sau intersectarea cu acest domeniu și am tras anumite concluzii pentru mine, pe care le scriu, poate or mai fi de folos și altor persoane.

Creștinul nu are chemarea de a se implica în politică.

Știu că aici există și alte păreri însă nu le consider ostile ci personale. Nu consider că dețin adevărul suprem și nici a fi infailibil nu mă știu. Totuși nu văd o chemare explicită pentru implicarea creștinilor în politică. Se folosesc diferite texte cum ar fi marea trimitere dar nu constituie pentru mine un argument suficient de clar să înțeleg chemare în politică a creștinilor, mai ales a liderilor religioși.

Citește mai mult

Să ne modificăm constituția

de

Pentru cei ce se așteaptă la părerea mea privitoare la demersul de modificare a legii fundamentale a țării precizez din start că nu o vor întâlni în acest articol, e vorba despre ceva conex doar.

Biblia ne spune că noi suntem făcuți din țărână, suntem carne, care este făcută din țărână și una din condițiile esențiale pentru a beneficia de relația cu Dumnezeu este tocmai modificarea constituției noastre, adică a materiei din care suntem făcuți. Omul care nu are ceea ce noi creștinii numim „naștere din nou” este în continuare sub puterea păcatului și nu poate plăcea lui Dumnezeu. Singurul mod pentru a putea fi plăcuți lui Dumnezeu este prin Fiul Său care datorită jertfei Sale a făcut posibilă nașterea din nou într-o constituție nouă. În noua constituție nu mai suntem robi ai păcatului ca să îi împlinim poftele. Conform DEX constituția este „Totalitatea particularităților morfologice, funcționale și psihologice ale unui individ”

Citește mai mult

H++ adică har și încă ceva

de

Acum ceva vreme, Petru Ciucur scria despre monstrul Ha-Ge și mi-a stârnit interesul prima dată pentru a analiza struțo-cămila pe care o acceptăm și o considerăm bună fără să facem o analiză de fond. Cei mai mulți credincioși trâmbițează sus și tare harul dar trăiesc consistent legea. În acest fel harul și legea devin un amestec pe care ne străduim să îl omogenizăm în permanență dar el nu poate fi omogenizat. Harul și legea sunt așa de diferite încât nu pot coexista.

Chuck Swindoll în cartea Trezirea Harului scria: „Legalismul este o atitudine, o mentalitate bazată pe mândrie. Este conformarea obsesivă unui standard artificial, cu scopul înălțării propriei persoane…” și „Legalismul spune: O fac și pe asta și pe cealaltă, dar pe asta n-o fac și astfel Îi sunt plăcut lui Dumnezeu.” Este dacă vreți surprinderea legalismului la creștini dar și la necreștini dar concentrându-mă pe creștini lor le este greu și imposibil prin această mentalitate să experimenteze viața din abundență promisă de Mântuitorul.

Citește mai mult

Este bun facebook pentru mine?

de

Desigur că o întrebare de acest gen acum când statisticile arată o popularitate mare a acestei rețele sociale este cam riscantă. Citeam azi pe HotNews că „Aproximativ 85% dintre copiii din Romania cu vârste de 5-16 ani, care locuiesc la oraș si au acces la internet, intra zilnic online si petrec, in medie, peste cinci ore pe zi folosind rețelele sociale, susține un studiu realizat de compania de cercetare iSense Solutions pentru grupul de publicitate Lowe Group.” Un procent devastator ași zice, de la 5 ani? Cu siguranță efectul acestei realități îl vom vedea mai încolo dar cauza e la mine și la tine. Prețul… e ca la bancă, ai luat credit – trebuie să plătești.

Citește mai mult

Legalismul văzut prin falsa vinovăție și falsa rușine

de

De obicei ascult cu mare atenție rugăciunile oamenilor din biserică și mai mult decât atât în conversații dau o mare importanță vorbelor și mesajelor care îmi sunt transmise. Una din dilemele de ani de zile născută din aceste acțiuni de ascultare și receptare atentă este cea privitoare le falsa vinovăție și falsa rușine pe care oamenii „credincioși” le reclamă adesea.

Chiar zilele trecute am provocat la discuție o persoană pentru a înțelege de ce de câțiva ani de când ne întâlnim la biserică tot cere iertare pentru „păcatele din tinerețe” și continuă mereu să aibă o doză generoasă din rugăciune concentrată pe asta. Am rămas surprins să observ că „păcatele din tinerețe” îi stârneau pe chip un zâmbet de satisfacție și o plăcere imensă de a le povesti și am concluzionat că dincolo de cuvinte persoana respectivă avea o plăcere în a își aduce aminte de acele vremuri dar „dădea Cezarului ce e al Cezarului”. „Chiar dacă mi-a plăcut, tot trebuie să-mi cer iertare.”

Citește mai mult