An: 2015

Noi ne temem dar ei nu

de

Mă uit cu interes la frământarea mare provocată de oamenii care vin dinspre Siria, spre Europa. Am rezerve în a îi numi imigranți, pentru că, din relatările de presă, se pare că nu vin cu atitudine de om care cere sprijin, ci cu atitudine de stăpân pe situație. Nu generalizez dar din ce difuzează mass-media asta se vede.

Va fi o mare provocare pentru creștini, însăși decizia asupra poziției celei mai bune de adoptat, ca să nu mai zic de dificultatea interacţionării cu ei. Criza imigranților, are în ea și pericol și multe oportunități. Pentru a profita de aceste oportunități, mă refer aici la a arăta mila lui Hristos, trebuie să înțelegem despre oamenii aceștia două lucruri majore. Primul e că nu au ce pierde și celălalt e că nu e vina lor că s-a întâmplat asta.

Citește mai mult

Zi și noapte, zi sau noapte – Partea II – Ispita nopții

de

Când eram copilandru, părinții mei erau foarte prudenți cu ceea ce se întâmpla cu mine după lăsarea serii. Nu am fost limitat ca și copil prea tare, dar când era seară, aveam voie cel mult pe tăpșanul din fața casei, nu se admitea să te știe retras undeva izolat cu careva, mai ales când eram la vârsta adolescenței. Nu doar ai mei erau așa, toţi erau prudenți cu flăcăii sau fetele lor. Când eram mici, eram păziți în felul acesta de pericole de un anumit fel, când ne măream, eram păziți de pericolul unor relații „alunecoase” și alte pericole specifice vârstei. În plus, datorită muncilor de la țară, nu puteam sta peste o anumită oră, nu aveam cum, dimineața nu exista milă pentru noi, așa că, seara „închinam steagul”, cu tot cheful nostru de joacă.

Citește mai mult

Zi și noapte, zi sau noapte – Partea I – Poze cu realitatea

de

E ora zero, noaptea, miezul nopții adică. Pe străzi se domolește oarecum forfota și umbletul. Terasele încă au clienţi, dar sunt puțini. În case însă, oamenii stau în fața televizorului sau calculatorului. Geamurile caselor „vorbesc” despre ce se face la un moment dat în casă și lumina aia albăstruie, care își modifică mereu intensitatea, anunță că acolo oamenii nu dorm. Mulți tineri și adolescenți, uneori și copii, sunt treji la miezul nopții. Adulții… mulți din ei adorm pe canapea în faţa unui televizor. Facebook-ul, dacă ai nefericita inspirație să lași notificările pornite pe un telefon, te „bâzâie” toată noaptea. Se observă clar o activitate extraordinară pe timpul nopții. Nu, nu e vorba de cei ce lucrează tura a treia, din ăia puțini mai sunt. E vorba de oameni  care nu mai au somn, sau care nu mai sunt lăsați să doarmă noaptea.

Unii vor spune: Ce ai domnule cu ei? Dacă nu vor să doarmă, e problema lor! Așa este, dar nu am ceva cu cineva, vreau doar să meditez la o schimbare a situației, față de ceea ce Dumnezeu a rânduit și eventual să pot surprinde efectele unei astfel de vieți.

Citește mai mult

Familia noastră la adolescență

de

Una din cele mai turbulente perioade în viața unui om este adolescența. De regulă, când auzi cuvântul adolescență te gândești la 15 ani. EI bine, azi 3 septembrie, noi împlinim 15 ani de la căsătorie și cred că intrăm în perioada de adolescență 🙂 îndrăgostiri, pasiuni, freamăt, doruri, planuri, ocheade, urmărire în taină cu coada ochiului, atingeri ”neintenționate”, visare, admirat stele, simțit vântul, ascultat pâraiele, privit cerul și altele. (asta a spus visătorul din mine care nu se dă dusului nici acum)

Ana, soția mea care se pare că devine mai frumoasă pe zi ce trece, reușește să mă țină îndrăgostit tot timpul. E mai fascinantă ca niciodată și mai ”de dorit”. Reușește fără emoții, să stârnească încă în mine pasiuni adolescentine și sentimente tulburătoare. Pe de altă parte, ne-am maturizat mult. Nu aș putea spune că am rămas „înțepeniți” la starea de acum 15 ani. Timpul, munca, durerile, stresul și cursul vieții au lăsat urme adânci în amândoi și nu mai suntem aceiași, nici nu am putea să rămânem așa.

Citește mai mult

Creștinismul și realitatea

de

„Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. Să nu vă înspăimântaţi, căci lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Băgaţi de seamă să nu vă amăgească cineva. Căci vor veni mulţi în Numele Meu. Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte. Nimeni să nu vă înşele prin vorbiri amăgitoare. Luaţi seama ca nimeni să nu vă fure cu filosofia şi cu o amăgire deşartă. Să nu vă lăsaţi clătinaţi aşa de repede în mintea voastră. Nimeni să nu vă amăgească în vreun chip. Să nu vă lăsaţi amăgiţi de orice fel de învăţături străine. Copilaşilor, nimeni să nu vă înşele!”

Iată câteva frânturi de versete, care se găsesc toate în Noul Testament, unele rostite de însuși Domnul Isus Hristos, altele robii săi, care vorbesc despre necesitatea unui creștinism ancorat bine în realitate. Toate sunt avertismente în privința probabilității ca noi creștinii să fim înșelați în convingerile noastre, pe baza deformării realității. Toate avertizează că, eu și tu, putem crede altceva decât realitatea. Și pentru că sunt așa de multe, trag concluzia că se dorește cu ardoare ca noi, creștinii, să fim înșelați să devenim din credincioși, creduli. (am mai scris aici despre credulitate)

Citește mai mult

Creștinismul adormit vs Islamismul energizat

de

Din nou încercă să merg în vârful degetelor și sper să îmi iasă. O chestiune foarte foarte sensibilă și care nu are cum să placă tuturor, este cea referitoare la valul de refugiați islamici care vin spre Europa, implicit România. Se vorbește foarte mult zilele astea pe această temă și eu îmi voi spune câteva gânduri, pornind de la dezavantajul clar, că nu sunt nici ziarist, politolog, sociolog sau analist militar. Oricum, se pare că toată lumea s-a specializat în imigrație, așa că, printre ultimii care are un cuvânt de spus, sunt eu.

Pornesc meditarea mea de la o întrebare a unei domnișoare venită prin pagina de consiliere: ”Domnul Teo, este păcat să mă căsătoresc cu un musulman? Am încercat să îl prezint pe Hristos, dar el nu îl acceptă. Cum putem să ne căsătorim în acest caz?” Poate vă închipuiți că întrebarea e extrem de rară, dar nu e așa. Sunt multe fete credincioase, că invers nu am întâlnit cazuri, care vor să se căsătorească cu musulmani. De la această întrebare, am pornit discuții interesante, dar am si colectat informații despre islam, din alte surse decât media, așa că voi încerca, cât de delicat pot, să spun câteva cuvinte.

Citește mai mult

Prinde momentul

de

Unul din sloganurile folosite foarte mult în reclamele de astăzi este îndemnul de a acționa imediat, pentru a prinde oferta pe care o au cei ce fac reclamă. Pentru asta, pentru a te convinge să acționezi repede ei folosesc diferite instrumente psihologice în crearea reclamei. Folosesc doar anumite cuvinte, doar anumite culori, doar anumite scenarii, foarte bine calculate și studiate. Au la dispoziție 10 sau 20 de secunde de reclamă și trebuie să de convingă repede. Pentru ei importanța momentului e mai mare decât pentru tine, așa de bine trebuiesc calculate acele spoturi.

Ei bine, în viață avem momente care trebuiesc „prinse”. Dacă ar fi după mine, mi-aș dori să prind momentele de fericire, liniște, pace, bunăstare, împlinire, extaz și să le fac prizoniere. Să le prind pentru totdeauna. Totuși, mă gândesc acum mai degrabă la a acționa la timp nu la a rămâne în extaz pentru toată viața. Nu am reușit să blochez un moment de fericire pentru o lună de zile, dar cred că aș fi tot nefericit, pentru că tocmai asta e fericirea, să ajungi la acel moment greu de atins. Dacă ar rămâne pentru totdeuna, ar interveni plictiseala și normalizarea.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.