Înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele

Trăim un timp al ”deșteptăciunii”, al inteligenței. Trăim un timp în care, cunoștința a crescut foarte mult, un timp în care omul crede că poate, datorită științei, să își controleze viața. Atât de departe a ajuns știința, încât uneori mă sperii de acest avans, pentru că văd consecințele „putinței” omului de astăzi. Am ajuns să putem să scanăm nu doar acte ci și oameni, vene, celule, molecule, sisteme solare. Am ajuns să manevrăm celule și atomi. Am ajuns să combinăm și să intervenim asupra celulelor în așa măsură încât combinăm specii. Am ajuns să cunoaștem modul de funcționare al minții umane așa de bine, încât avem capacitatea să manipulăm masele foarte ușor.

Nu sunt deloc un învechit care nu ar vrea evoluția. Nu îmi pare rău după vremea în care eram mai puțin deștepți, însă cu cât ştim noi oamenii mai multe lucruri, cu atât am motive mai mari de teamă. Nu suntem abilitați să lucrăm cu anumite descoperiri, ne place să ne jucăm de-a Dumnezeu, ne place să creăm tot felul de combinații fără a ține cont de interdicțiile puse de Dumnezeu. Ne simțim îndreptăţiţi și chiar mândri să folosim știința pentru a face abuzuri semenilor. Considerăm că descoperirile ne dau un statut special, cel de stăpâni peste semeni.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Ce să facem cu muntele?

Creinta intelepciune munte

După una din lucrările Domnului Isus, ucenicii sunt cuprinși de frământare: Noi de ce nu am putut face asta? Această întrebare le-a măcinat mintea și nu le-a dat pace până nu au aflat un răspuns. Răspunsul primit a fost acel verset cunoscut de toți: „Din pricina puţinei voastre credinţe”, le-a zis Isus. „Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: „Mută-te de aici acolo”, şi s-ar muta; nimic nu v-ar fi cu neputinţă. Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post.”

Multă vreme am visat, la o așa credință de mare, vă spun sincer. Și în visarea asta eram măcar puțin ”erou”, măcar din când în când, mai mutam câte un munte pe ici pe colo, ca să îmi vadă oamenii credința și să vadă ”beneficiile credinței în Dumnezeu”, deci, să Îl fac atractiv pe Dumnezeu. În visările mele infantile despre marile credințe, făceam minuni, opream războaie, incendii, inundații, eradicam boli, mutam Pământul ca să fie cald și la ăia de e gheață mai tot timpul, îi pocăiam pe toți cu puterea credinței mele. Hmmmm… hai că pentru astea trebuia credință cât un grăunte de muștar, deci mare, dar măcar să vindec câte un om în stare critică pe zi, poate nu ar trebui atât de multă, măcar să construiesc dintr-o vorbă, casă unui sărac sau să intervin în situații limită mărunte, nu globale. Cam așa gândeam ”când eram un copil”.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână

Da, este una din recomandările celui mai înţelept om care a existat vreodată şi întreaga frază sună aşa: „Ţine învăţătura, n-o lăsa din mână; păstreaz-o, căci ea este viaţa ta.” De fapt, întreaga carte a proverbelor este una despre înţelepciune şi e presărată cu îndemnuri spre a învăţa. Nu doar atât, în Scriptura întreagă se insistă pe nevoiea ca oamenii să înveţe pentru a fi binecuvântaţi. Până la urmă şi Biblia este scrisă tocmai spre a fi învăţată şi spre a oferi în acest fel înţelepciune.

De ce abordez o astfel de temă? Pentru că văd o disproporţie uriaşă între importanţa pe care o are munca şi importanţa pe care o are învăţătura. Se propagă ideia că e mai ferice a fi muncitor decât înţelept. Se separă oamenii din bisericile neoprotestante în enoriaşi şi clerici şi asta nu e bine deloc. Ajungem să fim mulţumiţi că dăm din banul nostru la biserică şi credem că plătind un predicator bun, am rezolvat problema, când, în realitate, avem nevoie să ne preocupăm cu învăţatul, avem nevoie de studierea personală şi în grupuri mici a Cuvântului.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Femeia înțeleaptă

Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mâinile ei. Proverbe 14:1

Se fac multe glume în ziua de azi pe seama femeilor, mai bine zis pe seama înțelepciunii lor, iar culoarea părului e unul din criteriile de evaluare se pare. Mulți bărbați dar și multe femei fac glume de cele mai multe ori deplasate și de prost gust cu privire la înțelepciunea feminină. Cu siguranță mișcările feministe din ziua de azi au aduc si această situație pe lângă altele care par avantaje. Zic asta pentru că odată cu schimbările care au avut loc prin mișcările feministe, femeile au preluat sau au invadat teritorii vaste din atribuțiile bărbaților și unul din ele este șofatul, condusul mașinii. Ei bine cred că o cantitate considerabilă din glumele pe seama femeilor sunt din sfera asta.

Nici o femeie nu se simte bine când aude glume proaste despre femei și totuși pentru a păstra aparențele zâmbesc când le aud iar în situații în care vor să iasă cumva în evidență, multe dintre ele, spun astfel de glume bineînțeles vorbind de o altă culoare a părului decât au ele.

Citește mai mult

Dacă ai observat o greșeală te rog sa selectezi acel text și apoi Shift + Enter sau apasă AICI pentru a îmi de de știre.

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.