Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu. Ioan 15:12
Iubirea este cel mai cântat sentiment, cel mai scris şi descris, cel mai discutat şi cel mai dorit. În acelaşi timp parcă se observă o distanţă tot mai mare între ceea ce se cântă sau declară şi nevoile oamenilor. Cu cât oamenii au mai mare nevoie de iubire cu atât iubirea este mai abordată, mai discutată şi parcă distanţa dintre dorinţă şi realitate se măreşte constant.
Iubirea este „la mare căutare” în ziua de azi şi totuşi rafturile „magazinelor de iubire” sunt goale. Cântecele de iubire sau poeziile mai toate sunt nostalgice şi fac referire la amintiri ale unui sentiment care a fost. Aproape toate cântecele de iubire fac referire la trecut sau la iubiri ilegitime, ascunse. Nostalgia învăluie aproape instantaneu pe cei care vorbesc de iubire pentru că aceasta nu mai este, s-a dus…
De fapt aproape că nu mai ştim decât să cerem iubire şi suntem „necalificaţi” în a oferi iubire. Există cerere foarte mare „pe piaţă” şi oferta este redusă, aproape inexistentă aşa că au apărut „iubiri chinezeşti” iubiri care au valoare mică, iubiri care ne costă puţin, iubiri „de unică folosinţă”, iubiri surogat. (atenţie, când spun iubiri chinezeşti mă refer la comparaţia cu lucrurile foarte ieftine şi de calitate slabă nu la iubiri ca ale chinezilor)