Ce efect are viaţa?

de

Povestea spune că era odată o fată care, lovindu-se de greutăţile vieţii, a mers la tatăl ei să se plângă că nimic nu-i ieşea aşa cum îşi doreşte. Obosise să lupte fără a obţine rezultatele pe care le aştepta. Nu ştia cum să facă să meargă mai departe în viaţă pentru că se simţea epuizată. Avea impresia că de câte ori rezolva o problemă, apărea altă.

Tatăl ei a ascultat-o atent şi apoi a invitat-o să pregătească împreună micul dejun. Ajunşi în bucătărie, el a luat trei oale şi le-a pus cu apă la fiert. Când au început să fiarbă a pus într-una morcovi, într-una ouă şi în cea de a treia cafea.

Le-a lăsat să fiarbă fără să spună nici un cuvânt. Doar îi surâdea fetei lui. Ea aştepta cu nerăbdare, întrebându-se ce voia să facă tatăl ei. După 20 de minute tatăl a stins focul, a pus ouăle într-un castron, morcovii într-o farfurie şi a turnat cafeaua într-o ceaşcă.

Citește mai mult

Cu dragoste sau fără dragoste

de

Acum, deci, rămân aceste trei: credinţa, nădejdea şi dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea. 1 Corinteni 13:13

Mare lucru este să reuşeşti să îţi exprimi dragostea corect, dacă o ai. 1 Corinteni capitolul 13 vine în întâmpinarea confuziior care pluteau atunci în jurul termenului de dragoste într-un mod în care nu lasă spaţiu de manevră nici loc de interpretări. Pavel le spunea corintenilor dar şi nouă şi ce este şi ce nu este dragostea şi cât de important este să o avem şi să o dovedim.

Dacă privim spre dovezile existenţei dragostei din corinteni vom vedea că toate dovezile de dragoste sunt legate de jertfă, adică de renunţarea la eul nostru şi la drepturile noastre în favoarea altora însa spune Pavel că asemenea gesturi pot fi făcute şi din religiozitate sau fanatism sau spectacol şi că în acele cazuri nu e dovada de dragoste şi că de fapt toate strădaniile de a simula dragostea sunt anulate fără milă de absenţa acesteia.

Citește mai mult

Te iubesc! – pe omeneşte

de

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică. Ioan 3:16

Spuneam ieri în meditaţia despre Declaraţii de dragoste în limbi străine că nu e de ajuns să iubeşti ci e nevoie să exprimi dragostea într-un mod pe care celălalt să te înţeleagă. Nu e de prea mare ajutor o dragoste nemărturisită, nedovedită oricât de măreţe sunt sentimentele sau  trăirile celui care iubeşte. Putem vorbi despre dragoste doar când aceasta are o finalitate sau un efect în celălalt.

Există oameni care iubesc sincer dar nu arată asta în nici un fel celuilalt dar cele mai multe cazuri sunt în care oamenii iubesc sincer şi nu ştiu să arate celuilalt dragostea sau o arată într-un limbaj pe care celălalt nu îl poate înţelege generând frustrare şi  duşmănie chiar, se ajunge până acolo că dovezile de iubire sunt interpretate ca sfidare, prostie sau nimicuri. E imperios necesar să arătăm dragostea celor pe care îi iubim dar să o arătăm „în limba lor”.

Citește mai mult

Declaraţii de dragoste în limbi străine

de

În ziua când îşi aducea Elcana jertfa, dădea părţi nevestei sale Penina, tuturor fiilor, şi tuturor fiicelor pe care le avea de la ea. Dar Anei îi dădea o parte îndoită; căci o iubea pe Ana. 1 Samuel 1:4 -5

Pământul acesta e împânzit de oameni care vorbesc multe limbi şi asta se pare că se trage de la Turnul Babel când Dumnezeu le-a  încurcat limbile să nu se mai înţeleagă ca să împiedice finalizarea a ceea ce aveau de gând să facă. De atunci oamenii din popoare diferite au nevoie fie de translator fie să înveţe limba altui popor ca să poate comunica cu acel popor. Dacă vă aşteptaţi să vă scriu cum se zice la „Te iubesc!” în alte limbi vă voi scrie la finalul articolului dar nu despre asta vreau să scriu.

Comunicarea e o parte esenţială a vieţii. Suntem creaţi de Dumnezeu să comunicăm şi dacă nu o facem sau dacă o facem defectuos relaţiile se deteriorează. Ştiu mulţi oameni care se iubesc sincer dar care totuşi nu se înţeleg aproape deloc. E ciudat de tot pentru unii dar nu e totul să iubeşti mai e nevoie şi să arăţi dragostea celuilalt. Poate Dumnezeu va aprecia dragostea mea pentru aproapele dar dacă nu ştiu să o comunic acestuia el nu va putea înţelege sentimentele ce i le port.

Citește mai mult

Sărbătoare fără sărbătorit

de

Să nu faceţi nici o muncă în zilele acelea; veţi putea numai să pregătiţi mâncarea fiecărui ins. Exod 12:16

Deşi tot mai puţini oameni se declară creştini se pare că aproape toţi se grăbesc să respecte una din poruncile scripturii care face referire la modul de a sărbători. Una din condiţiile sărbătoririi se pare că era: să nu faci nici o muncă în zilele de sărbătoare iar la noi paremise că e respectată „cu sfinţenie” porunca asta mai ales de ziua muncii.

E adevărat că am prins puţin de tot din comunism dar lucrul acesta mi-l amintesc destul de clar de 1 mai era tare „cinstită” munca. Nu că trăiesc în trecut sau că ţin lecţii de morală acum însă îmi amintesc cu plăcere că de 1 mai totul era altfel, totul era curat la locul de muncă, se vopsea, se văruia, se îngrijea. Oamenii sărbătoreau dar era şi „sărbătoritul” acolo.

Citește mai mult

Exagerarea negativă (II)

de

Împotriva cui a pornit împăratul lui Israel? Pe cine urmăreşti tu? Un câine mort, un purice. 1 Samuel 24:14

Un alt motiv pentru care exagerăm „în minus” este că ne simţim ameninţaţi. Nu ştiu dacă Mefiboşet ştia de expresia lui David când a fost chemat la acesta, dar e interesant că folosesc aceeaşi comparaţie în încercarea lor de a îmbuna pe „urmăritor”, se compară cu „un câine mort”.

Am fost coleg de clasă cu copii instituţionalizaţi, aceşti copii pe vremea aceea erau tare chinuiţi, erau umiliţi într-un mod crunt şi erau zdrobiţi ca personalitate iar stima de sine era aproape inexistentă. Pentru o bomboană erau puşi toţi să sară în cap jos şi o făceau fără să stea pe gânduri. Unul din aspectele observabile uşor la ei era exagerarea aceasta negativă. Dacă făceau o greşeală în clasă, ca să scape mai uşor se pedepseau singuri, loveau cu capul în perete sau se scuipau singuri, îşi dădeau palme etc. Oamenii aceia erau zdrobiţi de tot.

Citește mai mult

Exagerarea negativă

de

El s-a închinat şi a zis: „Cine este robul tău, ca să te uiţi la un cîine mort ca mine?” 2 Samuel 9:8

Una din marile probleme ale comunității de oameni din bisericile de azi este exagerarea și astăzi voi medita la exagerarea negativă. Am numit-o așa pentru că are de a face cu o stimă de sine scăzută sau cu o falsă evlavie.

După un timp mare în care Saul urmărește pe David să îi ia viața și după ce David a scăpat ”la milimetru” de câteva ori se produce schimbarea. David ajunge pe tron. După o vreme de preocupări cu treburile împărăției David vrea să își arate bunătatea față de casa lui Saul mai ales din pricina prieteniei pe care a avut-o cu Ionatan așa că dă de știre să se caute vreun urmaș al familiei lui Saul care să poată primi această recunoaștere și este găsit Mefiboșet, fiul lui Ionatan.

Citește mai mult