An: 2015

Când te-ai binecuvântat ultima oară?

de

De obicei, când auzim despre cuvântul binecuvântare, ne gândim la binecuvântarea primită de noi de la Dumnezeu, la cea oferită nouă de alții sau de noi altora, dar nu prea ne gândim la binecuvântarea pe care o putem rosti noi asupra noastră. Ni se pare aproape un egoism să ne gândim la un astfel de scenariu. Cum ar suna: Mă binecuvintez pe mine? Recunosc că nu am libertate să spun asta, deși nu văd ceva greșit în expresie. Totuși, la altceva vreau să mă refer astăzi, sau la acest aspect dar dintr-o altă perspectivă.

Data trecută scriam despre puterea vorbelor negative în viața noastră și cum ele, vorbele, devin ușor blesteme pe care le rostim noi asupra noastră. De aceea astăzi, vreau să arăt cum putem folosi cuvintele și puterea lor în avantajul nostru. Nu, nu dau credit unor curente care circulau odată cu privire la mai știu eu ce puteri magice ale cuvintelor, dar nici nu pot diminua sau ignora puterea pe care o au vorbele în ele. Scriptura de altfel, ne avertizează că în puterea limbii stă viața și moartea, ne avertizează că din cuvintele noastre putem fi scoși fără vină sau osândiți, ne mai recomandă să binecuvântăm și să nu blestemăm.

Citește mai mult

Profețiile tale rele despre tine însuți

de

Una din marile mele probleme, care mi-a dat bătăi de cap de-a lungul timpului și care nici la vârsta asta nu mă face să mă simt bine, este tocmai felul în care eu profețesc despre mine. Astăzi aleg să vă spun și vouă despre pericolul unor astfel de profeții sau de ce nu, despre binecuvântarea unor profeții bune.

Vedeți voi, eu am fost învățat în perioada copilăriei mele să gândesc negativ, pesimist și acuzator la adresa mea. Asta s-a făcut în biserică și acasă. Probabil asta s-a întâmplat cu mulți dintre voi. Predici axate 95% pe acuze, pe necesitatea uciderii firii, pe amenințarea cu iadul, pe amenințarea rămânerii pe pământ, pe amenințarea chinului, pe scoaterea în evidență a neputinței, fără a primi variante și alte feluri de mesaje negativiste și demoralizatoare. Să nu credeți că vin acum cu o evanghelie a momentului (cei care îşi predau viața apoi  trăiesc cum vor), nu, vin cu precizarea că am fost instruiți să gândim negativ.

De la a gândi negativ, acuzativ, distructiv, următorul pas este să vorbești în aceeași manieră. Adică, transpui în vorbe stilul pe care l-ai dobândit. Asta face pe mulți să fie foarte critici cu alții, pentru că ei se simt mici sau în destul de multe cazuri unii, mai ales introvertiţii, devenim profeții dezastrului pentru noi înșine.

Citește mai mult

Mă rog ca toţi să fie una

de

Iată una din dorințele Domnului Isus din momentele care au precedat evenimentele prinderii și uciderii Sale. Dorința Sa era ca ei, urmașii Săi, să fie una. Nu se ruga doar pentru ucenici, se ruga și pentru cei ce vor crede în evanghelia vestită de ucenici, adică și pentru noi care trăim astăzi. Asta mă face să îmi pun o întrebare dură:

Să fie asta o rugăciune pe care Dumnezeu nu a ascultat-o?

Uneori la consiliere simt o mare povară din cauza împărțirii credincioșilor în atâtea religii creștine. Am ajuns într-un timp care, numărăm mii bune de curente și religii creștine. Ne-am scindat și împărțit de nu mai știm nimic de unitate. Fiecare din noi pretindem că religia noastră e cea unită, a noastră e trupul la care face referire Scriptura. Și asta ne face să ne divizăm și să ne mărunțim în continuare. Pe fața pământului, creștinii sunt undeva la o treime din populație, dar probabil suntem cei mai împărțiți. Nu mai avem putere de evanghelizare pentru că suntem preocupaţi cu luptele între noi.

Citește mai mult

8 Martie – păreri personale

de
8 martie

Astăzi, chiar de 8 Martie, între cele două servicii ale bisericii în care slujesc, se adună în mintea mea o sumedenie de reproșuri pe care am să mi le fac, multe erori pe care le-am făcut și decizii proaste pe care le-am luat, forţându-mă să meditez puțin asupra problemei. Trebuie să recunosc că aș fi vrut să fiu mai vigilent cu privire la anumite decizii și regret că nu am făcut-o. Dar, mă mulțumesc că măcar pot învăța din greșeli.

Din start spun că am un respect deosebit pentru oameni, iar asta mă face să încerc în permanenţă, să îi văd așa cum Scriptura îmi cere. Referindu-mă la femei, am un respect deosebit pentru femei, mai ales pentru cele care sunt femei și nu altceva. Îmi iubesc soția și o respect cu responsabilitate și dăruire, asta o știe în mod deosebit ea, dar și alții care mai prind câte puțin din ce îmi permit să las să se mai vadă. Îmi respect mama în mod deosebit și îi sunt recunoscător. Mai sunt și alte persoane în viața mea, femei, față de care am gânduri alese de prețuire și respect. Totuși, azi voi fi foarte acid cu privire la ziua femeii, pentru că această zi a femeii nu o reprezintă nici pe Ana, soția mea, nici pe Aurica, mama mea și pe nici o femeie care chiar e femeie.

Citește mai mult

Orașul – pactul voit cu stresul

de
stresul vietii la oras

Joi, am ajuns cu 5 minute mai devreme la grădiniţă, să îmi iau copilul. Ușa se descuie exact la ora 3, abaterea e de câteva secunde cel mult, așa că am rămas în mașină și priveam cele ce se întâmplau pe lângă mine. Am găsit în cele cinci minute, argumente pentru scrierea de azi și pentru încă câteva. Oamenii sunt foarte, foarte stresaţi, agitați, grăbiți și parcă renunță la umanitate din ce în ce mai mult.

Vedem adesea oameni încordați, puși pe ceartă. Alții sunt stresaţi pur și simplu, deși se străduiesc să fie și să pară în regulă. Alții sunt speriați profund, dar inconștient și dacă privim în mediul acesta al orașelor rar vom vedea oameni care să emane pace și liniște ”by default”. Cei mai mulți, marea majoritate, sunt ca într-o cușcă. De fapt, suntem în cuști, ceva mai mari, e drept, dar suntem în cuști. Cuştile astea au ”zăbrele” invizibile, dar foarte puternice și nu ne lasă să fim oameni. E cumva prețul pe care îl plătim pentru confort, pentru tehnologie, pentru curățenie și altele.

Citește mai mult

O picătură de implicare

de
Asociatia Doar Impreuna

Iată-mă scriind un altfel de articol, unul în care vă solicit sprijinul pentru proiectul Doar Împreună. De câțiva ani buni, prin Asociația Doar Împreună, desfășurăm multe proiecte în care am simțit că trebuie să ne implicăm. Asta fără a avea fonduri externe deloc, nici guvernamantale, nici europene, nici sponsorizări de la biserici, asociații sau fundații. Singurele venituri sunt ceea ce eu și soția mea punem din banii noștri, donațiile unei persoane care ne sprijină cu drag în ultima perioadă și declarațiile 230 de anul trecut.

Activitățile sunt multe, planurile sunt multe și necesitățile cresc odată cu proiectele în care ne implicăm. Noi nu luăm bani pentru nimic, totul e voluntariat, dar e nevoie de chirii, utilități, electricitate, găzduire site-uri, streaming pentru radio, print de materiale și altele. Prin asociație funcționează stabil câteva proiecte cum ar fi: Radio Samariteanul care papă resurse constant, Cabinetul de consiliere, unde chirie nu plătim deocamdată, dar sunt utilitățile, paginile web de informare pe diferite ținte: părinți, tineri, cupluri, mariaj, sexualitate, care necesită costuri lunare de găzduire, campanii prin școli unde trebuiesc materiale tipărite măcar.

Citește mai mult

Păcatul metropolelor

de

…dar la început nu a fost așa, e una din propozițiile Scripturii. Nu e spusă în acest context al discuţiei, dar îmi place formularea. La început nu au existat metropole, nu au existat orașe, nu au existat urbii și alte mega adunături de oameni. Totul a început când oamenii s-au gândit ”să-și facă un nume” și au vrut să construiască Turnul Babel.

Adeseori stau să mă gândesc ce interpretare să dau scenei surprinse în Geneza 11:4 când oamenii se unesc într-un deziderat comun: „Haide să ne zidim o cetate şi un turn al cărui vârf să atingă cerul şi să ne facem un nume, ca să nu fim împrăştiaţi pe toată faţa pământului.” Omenește, la cunoștința de azi, recunosc că mă ispitește gândul să mă opresc la o interpretare atipică, pentru că îmi e imposibil să îmi imaginez realizabilă și azi o asemenea construcţie, d-apoi atunci. Totuși, chiar dacă risc să iau șuturi, voi spune ce gândesc.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.