Meditări

Singurătatea în copilărie şi adolescenţă

de

Una din marile probleme în formarea omului este interacţionarea cu cei din jur. De când ne naştem comunicăm, interacţionăm, exploră, cunoaştem. Relaţiile cu alţi oameni sunt vitale pentru o dezvoltare sănătoasă şi armonioasă. Copiii au neapărată nevoie de relaţii sănătoase cu părinţii lor şi dacă nu le au întreaga lor existenţă va fi marcată de slaba calitate a acestor relaţii sau de lipsa acestora.

Copiii în care părinţii investesc „relaţie de calitate” devin oameni puternici, oameni siguri, oameni de calibru în schimb din rândul celor care nu au avut relaţii se ridică rar astfel de oameni. Depinde de noi în mare măsură ce fel de oameni vor fi copiii noştri mâine.

Pe măsură ce cresc copiii ori se izolează mai mult ori caută relaţii mai multe asta depinde de caracterul lor dar mai ales de experienţele relaţiei lor cu părinţii. Dacă relaţia a fost una de dominare din partea părinţilor, de nu e voie, de nu e bine atunci au mari şanse să devină „introvertiţi profesionişti” dacă însă părinţii au avut o poziţie echilibrată, s-au implicat, i-au susţinut, încurajat aceştia vor căuta relaţii şi nu le va fi teamă de ele.

Citește mai mult

Singurătatea

de

 „Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el.” Geneza 2:18

Mă scormoneşte „piticul de pe creier” de ceva vreme să scriu despre singurătate. Fac asta pentru că deseori ajung la discuţii contradictorii cum că singurătatea ar fi bună sau rea şi depinde de persoanele cu care vorbesc ce anume susţin. Pentru cei care zic că e rea eu spun că e bună, pentru cei care spun că e bună eu spun că e rea. În speranţa că încă „nu v-am băgat în ceaţă” ia să mă apuc de explicat câteva aspecte. Voi vorbi despre singurătate la modul general apoi in următoarele meditări despre singurătatea în copilărie şi adolescenţă, singurătatea la tinereţe, singurătatea în relaţii şi singurătatea la bătrâneţe şi în faţa morţii.

Aud adesea folosită expresia din geneza citată mai sus: Nu este bine ca omul să fie singur… şi văd adesea persoane care sunt singure, mai ales femei, cum suferă la fiecare anunţ de căsătorie făcut în biserică sau la fiecare nuntă la care participă. Cred că o mare parte din suferinţa lor e cauzată de principii de viaţă dobândite şi neverificate.

Citește mai mult

Gustă viaţa

de

“Gustă viaţa cu nevasta pe care o iubeşti…” (Eclesiastul 9:9)

Spuneam că nu e usor să trăieşti clipa şi nici să trăieşti viaţa dar e foarte frumos să reuşeşti asta şi e posibil. Uşor este să „ucizi clipa” prin anumite evenimente imorale în viaţă şi să nu-ţi trăieşti viaţa „donând” zilele tale muncii, ineficienţei, corporaţiilor, băncilor, activismului religios sau firii pământeşti cu orgoliile sale infantile.

Trăirea vieţii este o mare artă şi se pare că puţini o cunosc. Specialiştii au aflat din sondaje că doar 20% din cuplurile chestionate declară că sunt fericite împreună, deci în cele mai multe cazuri relaţia dintre soţi nu este tocmai o „savurare” a vieţii. Nu este tocmai deliciul acela deosebit, aroma despre care spune Scriptura şi realitatea pentru mulţi e departe de versetul care spune: Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!

Citește mai mult

Trăieşte-ţi viaţa

de

Gustă viaţa cu nevasta pe care o iubeşti, în tot timpul vieţi tale deşerte pe care ţi-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea în viaţă, în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare. Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Eclesiastul 9:8 – 10

Continuăm meditarea de ieri în care spuneam de importanţa existenţei unor haine albe şi a undelemnului pe cap pentru a putea trăi clipa, pentru a putea trăi viaţa la maxim, pentru a putea „profita” în sensul bun de toate „bunătăţile” pregătite de Dumnezeu pentru viaţa de pe pământul acesta. Astăzi vom vedea care sunt adevăratele trăiri ale clipei şi aici s-ar putea să fiu subiectiv pentru că fiecare din noi are „plăcerile sale” însă dacă mă ţin aproape de Scriptură nu prea am cum debita prostii.

Prima dată mă voi referi la „abilitatea” noastră extraordinară de a rata clipa, de a nu o trăi. Mă uit în urmă în viaţa mea şi găsesc multe… tone de clipe netrăite, găsesc o porţie considerabilă de viaţă netrăită. Dacă mă uit în prezent la cât trăiesc din viaţa mea mă cam sperii şi îmi e „ciudă” că nu trăiesc fiecare clipă. Îmi pare rău de fiecare clipă în care preocupările mele, obligaţiile asumate, formările trecutului şi inconştienţa nu mă lasă să le trăiesc.

Citește mai mult

Trăieşte clipa

de

Hainele să-ţi fie albe, în orice vreme, şi untdelemnul să nu-ţi lipsească de pe cap. Gustă viaţa cu nevasta pe care o iubeşti, în tot timpul vieţi tale deşerte pe care ţi-a dat-o Dumnezeu sub soare, în această vreme trecătoare; căci aceasta îţi este partea în viaţă, în mijlocul trudei cu care te osteneşti sub soare. Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Eclesiastul 9:8 – 10

Un îndemn foarte apelat în zilele noastre este „Trăieşte clipa!” sau încă o variantă „trăieşte viaţa” deşi mă cam indignau la un moment dată că le asociam cu ceva rău, cu desfrânare, cu libertinaj acum îmi dau seama că am greşit. Este una din expresiile „aruncate la gunoi” din cauză că unele persoane o folosesc într-un alt mod decât cred eu că e normal aşa că m-am hotărât să mă repoziţionez faţă de ea.

Pasajul citat face referire la acest aspect şi Solomon face această recomandare la trăirea din plin a ceea ce vine ca binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Este adevărat că puţin în alte condiţii faţă de ceea ce recomandă mass-media astăzi dar mesajul transmis e acelaşi. Trăieşte viaţa la maxim.

Citește mai mult

Un Dumnezeu al minunilor

de

În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre, nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării! Psalmi 65:5

Aseară târziu am avut o discuţie telefonică cu „o vechitură de neam” şi cum vechiturile sunt ca vinurile adică se fac mai bune cu trecerea timpului discuţia a fost extraordinar de motivantă pentru mine. Nu mai vorbisem cu omuleţul ăsta de vreo zece ani şi acum am fost foarte surprins de felul în care Dumnezeu l-a transformat.

A trecut prin frângeri crunte dar Dumnezeu i-a fost alături şi a putut vedea minuni în viaţa sa pe care nimeni nu le poate contesta şi asta m-a motivat să sper mai mult, să îndrăznesc mai mult, să fac mai mult.

Când Dumnezeu scoate „din buzunarul Său” 14 mii de euro pentru operaţia copilului tău şi când mai primeşti şi banii de cazare 3 luni în afara ţării şi când te întorci acasă cu mai mult decât ai plecat nu poate fi decât lucrarea lui Dumnezeu. Când doctorii îţi comunică sec că nu se mai poate face nimic şi te chinui să-ţi lungeşti zilele alea rămase, când nu mai este nici o şansă omenească, nici un tratament, nici o soluţie, atunci Dumnezeu intervine şi dă peste cap logica omenească, ştiinţa medicală de ajung specialiştii să stea cu filmele în faţă fără nici o explicaţie medicală între starea de acum două luni (morbidă) şi starea de acum (sănătoasă).

Citește mai mult

Limitările tehnologiei

de

Toate lucrurile Sunt îngăduite, dar nu toate Sunt de folos. Toate lucrurile Sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. Nimeni să nu-şi caute folosul lui, ci fiecare să caute folosul altuia. 1 Corinteni 10:23  – 24

Deşi sunt un adept al tehnologiei şi un utilizator al ei. Deşi sunt încântat de orice progres tehnologic care poate îmbunătăţi viaţa oamenilor, totuşi observ că tehnologia limitează omul foarte mult. Nu condamn tehnologia şi nu sunt împotriva ei dar nu pot să nu observ limitările pe care le aduce omului. Deşi aparent se doreşte un beneficiu adus oamenilor în realitate puţini oameni vor beneficia cu adevărat de tehnologie, cei mai mulţi vor fi afectaţi negativ.

Am asistat la unele conversaţii între tineri zilele trecute şi am observat o limitare extraordinară a limbajului, unii abia mai ştiu să vorbească, gramatica dispare destul de repede, matematica devine o reală provocare în secolul computerului, orientarea e o reală problemă fără GPS, comunicarea devine aproape imposibilă fără sms şi facebook pentru că şi plicurile încep să dispară. Cultura generală bate în zero datorită fenomenului google. Oamenii nu mai  memorează informaţie pentru că au internetul la dispoziţie. Nu mai scrie nimeni o reţetă de prăjituri, o agendă cu numere de telefon sau cum se pune varza la murat că toate se găsesc pe internet.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.