Meditări

Ajutorul vine de la Domnul

de

Da, Dumnezeu este ajutorul meu, Domnul este sprijinul sufletului meu! Psalmi 54:4

Mai mult ca niciodată se consideră de oameni că bizuirea pe ajutorul lui Dumnezeu e o mare prostie şi că e o încredere infantilă a unor oameni fraieri şi needucaţi. Oamenii consideră că Dumnezeu chiar dacă există nu are şi treaba acesta a ajutorării oamenilor. Se crede în Dumnezeu doar ca şi concept, că există undeva acolo sus, că este bun dar nu se acceptă de prea mulţi oameni că El ar putea interveni direct şi în problemele fizice omeneşti.

Aspectul acesta apare foarte frecvent, tot mai frecvent şi la cei ce îşi zic creştini. Merg la biserici şi se roagă fără credinţă că ar putea primi răspuns. O fac din rutină că aşa au auzit toată viaţa lor pe părinţi, o fac din disperare când au probleme mari dar iarăşi e fără prea multă convingere ci e făcută din tumultul situaţiilor când eşti în stare să te rogi la orice numai să scapi. Nu degeaba apare întrebarea: Dar când va veni Fiul Omului va mai găsi el credinţă pe pământ?

Discutam acum câteva luni cu cineva care venea de la o mănăstire şi din una în alta mă aflat că se rugase şi pentru copiii care îi erau tare răzvrătiţi. Am întrebat: şi credeţi că se vor linişti? La care doamna a spus: Dracu ştie, că îmi pare rău că i-am făcut. Cum să te rogi la Dumnezeu şi să ai aşteptarea să îţi răspundă la rugăciune diavolul? Am discutat mai mult cu doamna şi se pare că avea o parte consistentă din vina pusă copiilor ei. A plâns mult de ceea ce făcuse şi a luat unele decizii de a repara cât se putea din situaţie şi mi-a recomandat să mă fac popă 🙂

Citește mai mult

De unde vine ajutorul?

de

Cât de bine ştii tu să vii în ajutorul slăbiciunii! Cum dai tu ajutor braţului fără putere! Iov 26:2

Nu ştiu cum se întâmplă la voi când aveţi nevoie de ajutor dar pentru mine deşi am experimentat intervenţii deosebite din partea lui Dumnezeu când vine iar încercarea prima tendinţă pe care o am e să apelez la oameni. Fie că îmi e copilul răcit, fie că unul din noi nu se simte bine, fie că avem nevoie de bani sau de alte lucruri de regulă mintea fuge prima dată spre oameni: doctori, cunoştinţe, internet, cărţi etc. Probabil, de fapt sigur, stilul meu şi al nostru de viaţă de până acum şi-a pus amprenta serios pe aspectul acesta. Asta face ca uneori să greşim. Scriptura spune că nu ne putem încrede în om şi Dumnezeu ştie de ce face afirmaţia asta.

Fiecare din noi are experienţele sale la capitolul acesta şi suntem unici în maniera de a oferi şi aştepta ajutorul. Experienţele anterioare ne modelează aşteptările şi ne formează o anumită filosofie asupra ajutorului, fie că e primit sau oferit. Totuşi mai devreme sau mai târziu vom avea nevoie de ajutor.

Citește mai mult

Vremea pentru îmbrățișări

de

Îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei. Ecclesiastul 3:5

E un gest mic, aproape banal, pentru unii e un automatism deja pentru alții e ceva rar, foarte rar iar unii nu au primit sau oferit niciodată o îmbrățișare. Priveam ieri la o doamnă care a întins brațele să îmbrățișeze un domn, erau spre 50 de ani ambii. Probabil erau cunoscuți dar nu se văzuseră de multă vreme iar în ochii domnului am citit aproape disperare. Aceasta l-a cuprins iar el stătea cu mâinile pe lângă corp de parcă era statuie, se citea foarte bine pe chipul său dar mai ales din gesturi că nu făcuse așa ceva prea des în viața lui. Întâmplarea asta m-a făcut să meditez la acest aspect.

Îmbrățișarea își are vremea ei. În Biblie găsim relatări în care prietenii se îmbrățișează (David și Ionatan) găsim și relatări despre îmbrățișări ale morții când unul din cei doi a înfipt sabia în timp ce se îmbrățișau. Mai găsim relatări despre îmbrățișări de acceptare de primire (Iacov și Laban) dar și îmbrățișări ale împăcării și iertării (Iacov si Esau). În Cântarea Cântărilor găsim relatat despre îmbrățișări ale dragostei, erotice dar și îmbrățișări ale dragostei false care duce la moarte (Proverbe 13)

În realitatea cotidiană vedem tot mai puține îmbrățișări și realizăm că tot mai multe dintre acestea sunt doar protocol sau automatisme și tot mai puțini oameni au parte de îmbrățișare. Mă doare inima când văd la consiliere soți care nu mai pot să se îmbrățișeze, nu mai pot să întindă brațele să se strângă aproape unul pe altul deși se vede că inima le plânge la amândoi și le e dor, tare dor de un asemenea gest.

Citește mai mult

La timpul potrivit

de

Din vremea lui Iosua, pe vremea lui Ioiachim, Pe vremea lui Eliaşib, pe vremea lui Artaxerxe,  pe vremea lui Zorobabel, pe vremea lui Iosia, pe vremea lui Avraam, Pe vremea lui Saul, Pe vremea lui David, pe vremea lui Solomon.

Am cules frânturi de versete biblice care vorbesc despre oameni ai bibliei, nu sunt toate, mai sunt multe dar un aspect e comun: toți aceștia au avut o vreme a lor, au avut un timp pus la dispoziție de Dumnezeu pentru a trăi pe acest pământ și din timpul acesta o perioadă în care au avut un rol marcant în istorie. Niciunul dintre cei menționați nu a putut ignora timpul său ci doar l-au folosit în bine sau în rău.

Ca mulți dintre dumneavoastră îmi pun adesea întrebări despre scopul vieții mele pe acest pământ din convingerea că nimic nu e la voia întâmplării și că Dumnezeu are o lucrare de făcut prin mine. După ce mă frământă o astfel de întrebare, după ce fac o recenzie a ceea ce fac pentru alții (în ordine: pentru soția și copiii mei, pentru biserica din care sunt și pentru societatea lărgită) realizez că mereu e loc de mai mult. Alfred Adler insistă în cărțile sale pe acest aspect și anume semnificația omului în istorie și reușește să surprindă foarte bine împlinirea pe care o simte individul care a realizat ceva în viața asta. Un astfel de om în pragul morții are o atitudine mai pașnică și are un sentiment de mulțumire că și-a împlinit menirea spune el. Acum înțeleg mai bine și conceptul românesc?!?! conform căruia în viață trebuie: Să plantezi un copac, să construieşti o casă şi să sapi o fântână. Și mai înțeleg și expresia: Ține umbră pământului degeaba.

Citește mai mult

Aparențele înșeală

de

„Aşa vorbeşte Domnul: blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijinește pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul! Ieremia 17:5

Îmi amintesc de o întâmplare amuzantă din adolescență. Eram un tip tare introvert și mai ales complexat. Nu aveam curajul să abordez fetele deloc pe când câțiva din anturajul meu erau mari cuceritori. Într-o zi unul din amicii mei în timp ce eram pe stradă și discutam de aspectul acesta s-a oferit să îmi facă o demonstrație. Trecuse pe lângă noi o fată care spunea el: ”Așa ceva nu se ratează, uite ce bine arată” și a început cu artileria pe ea în timp ce mergeam în spatele ei, complimente, apropouri, propuneri și multe altele. Fata a intrat într-o conversație cu el fără să se întoarcă și a durat asta câteva minute până când a fost impresionată de tacticile lui și i-a spus: Bine, sărut vrei, sărut ai și s-a întors brusc să îl pupe pe ăsta. Ce a urmat a fost din filme cu proști, el alerga și ea după el. Nu am înțeles de ce până nu am văzut-o la față.

Colegul meu fusese impresionat de cum arăta de la spate, ca mulți bărbați de altfel și a tras concluzia că e frumoasă fata și trebuie să o cucerească dar a fost aproape șocat de cum arăta din față.

Poate e prea brutal exemplul meu dar l-am ales pe acesta pentru că de multe ori tot așa suntem duși în eroare de aparențe. Trăim într-un timp al aparențelor, multe aspecte sau decizii sunt de suprafață, multe imagini sunt trucate, fețe machiate, emoții simulate, forme ajustate, credințe preluate, vieți copiate și destine ratate. Trăim o lume a superficialității și amăgirilor. Știm că suntem foarte nereali dar continuăm să ne acceptăm cu falsitate cu tot, tocmai pentru că și noi avem o doză mai mică sau mai mare de falsitate.

Citește mai mult

Mai bun ca… alţii

de

…căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Matei 5:45

Ieri mi-a fost dat să observ multe aspecte ale vieții noastre cotidiene care m-au impresionat mult de tot. Atât de multe acțiuni pur instinctuale care semănau mult prea tare cu ce vedeam pe Discovery la emisiuni despre viața animalelor. Mulți bărbați și femei care se manifestau aproape animalic și care făceau din asta ”o artă” . Aveam impresia că asist la o emisiune documentar despre cum se împerechează specia numită ”om” . Nu cred că omul se trage din maimuță dar sunt convins că se duce în direcția aceea. Nici un filtru al gândirii și al faptelor, nici o rușine, nici o reținere pentru faptul că îi văd alții, poate chiar copii.

Trebuie să recunosc, am gândit atunci că sunt mai bun decât ei, am meditat la acest verset și m-am poziționat în tabăra celor buni dar după mai multă atenție am realizat că nu mă poziționasem bine și că ar încăpea ceva ajustări. Nu îmi place să cred despre mine că sunt un om rău cum probabil nici ție nu îți e prea plăcută o asemenea catalogare. Nimănui probabil nu îi place să se știe într-o asemenea grupă, excepție fac unii adolescenți aflați la criza de identitate, unii adulți infantili și unii bolnavi mintal. Fiecare din noi am vrea să fim considerați buni.

Citește mai mult

O fi ziua femeii?

de

Bărbaţilor, purtaţi-vă şi voi, la rândul vostru, cu înţelepciune cu nevestele voastre, dând cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele care vor moşteni împreună cu voi harul vieţii, ca să nu fie împiedecate rugăciunile voastre. 1 Petru 3:7

Mare lucru dacă nu voi lua castane azi, dar ca şi ieri să zicem un „Doamne-ajută” şi „îndrăzniţi fraţilor”. Păi de ce atâta grijă? Pentru versetul de mai sus.

În primul rând 8 martie nu este o sărbătoare creştină şi mulţi masculi vin cu remarca, foarte evlavioasă de altfel: „Ce 8 martie `domle, arată-mi unde scrie în Biblie despre asta!” E adevărat că nu îşi are originea în creştinism ci este iniţiată de Clara Zetkin (1857-1933), o intelectuala evreica născută la Wiederau (Saxonia) si moartă la Arhanghelskoie, in fosta U.R.S.S. De ce tocmai ziua de 8 martie? Unul dintre motive (şi cel mai invocat) este că în această zi avuseseră loc mai multe demonstraţii revendicative ale „femeilor muncitoare“, începând cu o grevă a ţesătoarelor new-yorkeze din 1857. Apoi ca să fie mai acceptată s-a încercat cuplarea ei cu sărbătoarea Purim unde tot o femeie, Estera, a avut un rol major.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.