Ziua îndrăgostiţilor

Iată că  ieri am făcut pauză de la scris pentru că de atâta dragoste  şi îndrăgosteală ce m-au copleşit nici în tastatură nu am mai putut să bat. Cu îndrăgosteala asta nu te pui, un-doi te pune la pământ şi aşa îţi arde o mamă de bătaie de nu mai eşti om. Tot numai săgeţi te face „cupidon” de zici că eşti arici. Cum să mai scrii aşa? Te doare orice mişcare. În plus eram prea „pluşat” ca să o fac şi mai eram şi îngreţoşat de-a binelea de la cutiile cu bomboane în formă de inimioare aşa că s-au adunat toate, înţepături, pluşare şi îngreţoşare şi nu am mai putut scrie.

Totuşi, astăzi a trebuit să mă trezesc din mahmureală şi să continui să trăiesc, neîndrăgostit ca ieri, fără inimioare de ciocolată şi pluş şi fără sute de săgeţi înfipte ca la acupunctură în zona dorsală. Abia aştept ziua îndrăgostiţilor de la anu’ ca să mai fiu odată beat de dragoste. Unii ar zice că de Dragobetele ne îmbătăm iar de dragoste, dar nu e acelaşi sentiment, nu tu cupidon, nu tu roşu, nu tu denumire străineză la sărbătoare parcă sună şi aiurea „Dragobete” pe lângă concurentul său de ieri „Valentine’s Day” e un fel de variantă ţărănească mult mai puţin glossy, dar e bună pentru cei care vor o zi a îndrăgostiţilor în varianta românească, adică aşa, mai cu puţini bani şi băute cu rachiu nu cu şampanii.

Citește mai mult

Durerea schimbării este necesară

Dumnezeu ne-a creat în chip minunat şi a pus în noi capacitatea de a ne adapta şi dorinţa de a evolua. Ambele sunt binecuvântări mari dar oarecum dorinţa de a evolua este înfrânată de şabloanele create de capacitatea de adaptare la mediu şi situaţii. Pavel spune într-o scrisoare a sa despre dorinţa de a face bine dar cum răul este parcă lipit de el. Natura umană (însemnând aici obiceiurile, pornirile, şabloanele formate până la acea vârstă) se opune schimbării pentru că se tulbură confortul.

Creierul nostru are o mare capacitatea de a găsi căile cele mai scurte şi mai puţin dureroase în anumite situaţii. Unul din exemple este reacţia la durere. Un om neantrenat, fără perspectivă cauzală, la prima durere va lua calmante, la a doua la fel şi dacă dispare durerea deja face din asta un tipar care ulterior va fi destul de greu de schimbat şi va necesita durere. Aşa se face că din cele mai elementare lucruri până la cele mai complicate creierul dezvoltă anumite trasee neuronale care au menirea de a minimiza durerea, consumul de energie, timpul şi de a obţine maximul de plăcere.

Citește mai mult

Importanţa durerii

Ieri scriam despre faptul că durerea este un mare avantaj pentru noi oamenii. Acest avantaj e tocmai avertizarea că suntem în pericol. Dacă nu ar durea am putea fi răpuşi mult mai uşor de boli sau accidente. Fără durere viaţa noastră s-ar scurta considerabil şi adevărul acesta nu priveşte doar trupul ci şi sufletul.

Studiile recente arată că există şi o boală a durerii, adică durerea nu mai este o consecinţă a unei afecţiuni ci devine o boală în sine. Afecţiunile neuropate sunt un fel de „defecţiune” a stimulilor şi/sau neurotransmiţătorilor care face ca şi după dispariţia cauzelor durerea să rămână. Mai mult există şi dureri a căror cauză nu o mai putem elimina sau ameliora pentru că sunt cauzate de un stil de viaţă nesănătos de lungă durată.

Dincolo de durerile fizice şi de cauza lor trebuie să vorbim de durere ca fenomen. Durerea pentru om este obligatoriu prezentă în orice proces de evoluţie. Deşi noi oamenii fugim de durere totuşi fără durere nu putem progresa, nu ne putem schimba, nu putem performa. Vreau să vorbesc despre durerea bună a vieţii noastre şi despre importanţa acceptării durerii în vederea creşterii spirituale şi a dezvoltării personale.

Citește mai mult

Durerea – Aspecte importante

Unul din aspectele atât de comune vieţii pe acest pământ este durerea. Psalmistul, vorbind despre anii omului spune:” în timpul lor nu este decât trudă şi durere” iar Solomon în înţelepciunea sa ajunge cam la aceeaşi concluzie „toate zilele lui sunt pline de durere”. Peste toate astea foarte grăitoare devine experienţa noastră de viaţă a fiecăruia. Experimentăm durerea de la naştere până murim. Ajungem să o cunoaştem profund şi în toate aspectele, atât de bine încât o putem vedea uneori ca pe o prezenţă nelipsită din viaţa noastră.

Fie că este vorba de suferinţa fizică, când efectiv ne doare ceva din corpul nostru din cauza unui accident mai mic sau mai mare, din cauza proastei funcţionări a unor organe sau din cauza „uzării” unor părţi ale corpului. Fie că este vorba despre o durere lăuntrică, a sentimentelor noastre produsă de despărţiri de oameni dragi, de vorbe care ne-au rănit sau de dezamăgiri, orice variantă de durere ne produce disconfort, am vrea să scăpăm repede de ea.

Citește mai mult

Fii diferit

Pun aici lista cu meditările din seria „Fii Diferit” pentru că mi s-a cerut să le centralizez. Spor la a fi diferiţi 🙂 Fii diferit – Încurajează Fii diferit – Acţionează Fii diferit – Fii mulţumit Fii diferit – Fii cumpătat Fii diferit – Gândeşte Fii diferit – Fii creativ Fii diferit – Fii cinstit … Citește mai mult

Când minţi şi te minţi cu Scriptura

Aţi întâlnit vreodată oameni care se mint singuri în privinţa vieţii spirituale? Eu am întâlnit mulţi şi uneori am făcut-o şi eu. Am întâlnit mulţi oameni care şi-au adormit conştiinţa cu expresia „unde se vor duce toţi mă voi duce şi eu” deşi ştiau că nu e nici o siguranţă că cei mulţi merg în direcţia bună. Am întâlnit oameni care sperau ca după moarte cineva să le mute sufletul din iad în rai dacă este cazul, deşi nu credeau în adevăr că este posibilă o asemenea manevră. Am întâlnit oameni care se amăgeau că sunt plăcuţi lui Dumnezeu „că doar nu au dat în cap la nimeni” şi multe alte minciuni.

Acum probabil unii din voi vă bucuraţi că nu sunteţi din acele categorii dar şi pocăiţii din păcate se mint de multe ori cu Scriptura şi fac din standardul lor lege pentru toţi. De prea multe ori alegem să ne adormim conştiinţa cu versete scripturale să ne amăgim cu porţiuni de Scriptură. Iată câteva metode folosite de a ne minţi şi de a minţi cu Biblia:

Citește mai mult

Fii diferit – Iubeşte

Când Mântuitorul este întrebat cu privire la porunci face o afirmaţie care pe vremea aceea era un fel de atac asupra întregului sistem religios. El vorbeşte doar despre două porunci dar ambele cu aceeaşi acţiune solicitată – Iubirea. Domnul Isus Hristos rezumă întreaga gamă de porunci vechi testamentale la două, iubirea de Dumnezeu şi iubirea aproapelui. Elimină astfel complexitatea ritualelor, costurile ispăşirii, eforturile religiei şi simplifică totul în două porunci doar.

Parcă acum înţeleg mai bine de ce e atâta război pentru a perverti termenul de iubire. Dacă conceptul de iubire este alterat atunci nici să vrem nu mai putem iubi pe Dumnezeu cu toată inima, cu tot sufletul, şi cu tot cugetul şi nici pe aproapele ca pe noi înşine. Aşa se explică de ce sexul este numit iubire oriunde, oricum, cu oricine şi titlurile ziarelor scriu mare „Cutare vedetă s-a iubit cu fotbalistul cutare pe plajă” sau „Din iubirea celor doi elevi de liceu a rezultat un copilaş” etc. Acum se înţelege mai bine de ce violenţa sexuală e numită iubire. Pe de cealaltă parte atacul se dă pe domeniul „glossy” unde iubirea e pervertită, unde pseudospecialişti spun că iubirea nu poate rezista o viaţă ci câţiva ani, unde eşti învăţat că pentru a menţine iubirea vie trebuie să mai aduci „varietate” în dormitor.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.