Provocările timpului în care trăim sunt mari şi „ofertele” pe care oamenii credincioşi le primesc sunt pe măsură. Deşi aparent creştinii din România şi din alte ţări aşa-zis democrate se bucură de „libertate religioasă” războiul nu a fost niciodată mai mare pentru credincioşi. Oponenţa fizică, abuzurile, torturile, prigonirile, hărţuirile parcă au încetat în forma cunoscută de noi, dar în ce priveşte omul spiritual ele sunt mai prezente ca niciodată. Războiul e în toi şi mulţi din cei care nu dau importanţă acestui război cad străpunşi şi agonizează neînţelegând ce se întâmplă cu ei.
Una din momelile acestui război, din capcanele lui este necinstea. Necinstea face oferte foarte „profitabile” credincioşilor. Fie că e vorba de lucruri aparent mărunte sau de unele care pot fi adevărate „tunuri” oamenii primesc „oferta” de a fi necinstiţi şi mulţi „profită” de ocazie neştiind că îşi vor otrăvi viaţa până în măruntaie. În ultimul timp la consiliere am auzit multe poveşti în care oamenii păreau că stau bine „Pe cai” şi că nu vor fi prinşi niciodată dar când au căzut, căderea lor a fost mare.
Cinstea nu mai este considerată o virtute astăzi. Eşti considerat fraier sau prost dacă ceilalţi văd că ai posibilitatea să profiţi dar tu nu o faci. Fie că e vorba de o declaraţie pentru ajutorul la încălzire în care nu declari toate veniturile, fie că e vorba de anumit minciuni pentru a avea anumite foloase, fie că e vorba de manevre financiare in contabilitatea firmei, de ascunderea de bani faţă de soţ sau soţie, de încercarea de înşelare a lui Dumnezeu prin metoda brevetată de Anania şi Safira sau de adevărate tunuri financiare oamenii încearcă să profite de „clipă” şi chiar reuşesc pentru o vreme.
