Meditări

Nădejdile amânate

de

O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. Proverbe 13:12

Nu ştiu în ce măsură vi se potriveşte versetul acesta dar de mine se lipeşte ca magnetul pe uşa frigiderului. Mă surprind adesea afectat (tare) de nădejdile amânate. Deşi mi-am format un stil de viaţă defensiv şi când spun defensiv în cazul acesta mă refer la a nu avea aşteptări (sper puţine lucruri) totuşi parcă dezamăgirile sunt atât de intense şi profunde încât inima mi-o simt „moale ca apa”

Nu e vorba neapărat de promisiuni pe care alţii mi le fac ci e vorba şi de „nădejdile” sau speranţele pe care mi le fac singur. Cu toată disciplina pe care mi-o impun la capitolul acesta (şi vă asigur că e riguroasă) tot se nasc speranţe firave pe undeva. Sunt dorinţe nerostite şi negândite, nemeditate dar totuşi apar şi din păcate nu le observ decât în momentul în care „inima se îmbolnăveşte”

Scriptura spune că o speranţă care se tot amână dă boală inimii. Nu am ajuns să îmbolnăvesc inima fizic dar dezamăgirea unei nădejdi amânate sau neîmplinite e aşa de grea uneori că aş putea să o folosesc la compactat asfaltul de la drumuri.

Citește mai mult

Nu fi supărat pe daltă…

de

Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi. Efeseni 4:6

Când discut cu oamenii şi ajung la capitolul sfinţire toţi care sunt copii ai lui Dumnezeu sunt de acord că Dumnezeu cât suntem încă pe pământ lucrează în noi ca să ne desăvârşească. Suntem cu toţii de acord că viaţa de credinţă este în acelaşi timp şi atelierul de modelare al caracterului, atelier în care Dumnezeu ne transformă din zi în zi în asemănarea cu Domnul Isus Hristos.

Ei bine atâta vreme cât sunt în acest atelier mă pot aştepta la multe schimbări dacă sunt dispus să mă schimb. Dumnezeu modelează cu mare măiestrie fiinţele noastre. De cele mai multe ori EL lucrează fin, cu mare blândeţe şi milă pentru că „ştie din ce suntem făcuţi” aşa că îşi udă mâinile ca olarul şi fiinţa noastră pur şi simplu lunecă prin mâinile Sale formându-se ceea ce Dumnezeu intenţionează. Spune Scriptura că Dumnezeu vorbeşte când într-un fel când în altul numai să luăm aminte. Filipeni 2:13  Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi…

Citește mai mult

Când Dumnezeu îşi urmează planul Său

de

Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde. Ieremia 29:11

De regulă când auzim expresia „planul lui Dumnezeu” ne gândim la lucruri grandioase, mari şi ample dar astăzi aş vrea să meditez la lucruri mici şi mărunte, atât de mici încât poate oamenii nu s-ar complica cu ele. Ştiu, sunt la curent cu planurile mari ale lui Dumnezeu, planurile Sale de mântuire, salvare a oamenilor dar şi cu planurile Sale de judecată a acestui pământ şi de distrugere a răului la final în măsura în care ele sunt descoperite de Scriptură şi în măsura în care am de la EL lumina necesară să le înţeleg dar azi vreau să mă opresc la mărunţiş.

Aşa e că de multe ori poţi avea bani mari în buzunar şi să nu prea îi poţi folosi pentru lucruri urgente? Eu am păţit-o în gara din Târgu Neamţ dacă îmi amintesc bine. Aveam o hârtie de 500 de lei (abia apăruseră) şi trebuia să ajung la Paşcani. Biletul costa undeva la 7,5 lei dar gara aceea e una mica şi la o extremă a oraşului, trenurile sunt rare şi e dramă să îţi spună la casa de bilete: „Mergeţi şi schimbaţi undeva că nu am rest”. Să te duci în oraş înapoi înseamnă să ratezi trenul, să schimbi undeva nu ai cum, să mergi cu naşul nu îţi dă mâna să îi dai 500 de lei. Am fost nevoit să mă întorc în oraş şi să aştept următorul tren cu 4 ore mai târziu. Aveam bani dar nevoia mea era una mică.

Citește mai mult

Să nu vi se tulbure inima (II)

de

Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine. Ioan 14:1

Am avut de multe ori inima tulburată, multe momente în care inima mea a fost umbrită de gânduri sau situaţii care mă frământau în adâncul meu. Probabil nici voi nu faceţi excepţie de aceea vreau să scriu astăzi despre tulburarea inimii câteva rânduri.

În versetul citat Domnul Isus îi avertizează pe ucenici de apariţia tulburării inimii ca urmare a despărţirii de El si mai ales datorită evenimentelor care aveau să se desfăşoare, evenimente violente, crude care aveau să le zdruncine inima în profunzime. Domnul Isus ştia ce avea să urmeze în viitorul imediat dar şi în cel depărtat când ucenicii trebuiau ei înşişi să moară pentru credinţa lor (unii din ei). Cum să nu apară tulburare când eşti condamnat pentru credinţa ta mai ales că aceasta nu este una antisocială ci una morală, care se dăruieşte pentru semeni. Da inima lor avea să fie tulburată de multe ori începând de atunci dar Domnul Isus le dă avertismentul acesta şi le spune despre alternativa sau mai degrabă despre soluţia menită să le aducă pace în inimă, pregătită de el.

Citește mai mult

Cât mai valorează iertarea?

de

„Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci. Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi, deci, care din ei îl va iubi mai mult?” Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” Luca 7:41 – 43

Când vine momentu pentru primirea pedepsei, aproape fiecare om care se află în faţa sa imploră iertare. Când vine momentul plăţii pentru fărădelege sau păcate oamenii cer iertare, când vine momentul apariţiei consecinţelor faptelor noastre ne dorim să beneficiem de iertare, am face orice atunci ca sa fim iertaţi, am da orice ca să reparăm greşeala anterioară, am da orice ca să nu mai apară consecinţele păcatului şi să trebuiască să le suportăm.

Îmi amintesc de când eram copil că ştiam destul de clar care lucruri nu am voie să le fac şi care ar fi consecinţele pentru faptele mele şi totuşi unele le făceam deşi nu aveam voie. Când venea momentul „notei de plată” imploram iertare, urlam, ţipam doar, doar voi impresiona prin părerea mea de rău pe mama sau pe tata ca să nu mai trebuiască să primesc pedepsa pentru fapta mea. Uneori mergea, reuşeam dar de cele mai multe ori nu. Ei bine când reuşeam să evit o bătaie stăteam cuminte 2 săptamâni fără să mai supăr pe părinţi că tocmai mă iertaseră apoi încet-încet reveneam la un comportament „normal”.

Citește mai mult

Vorba te dă de gol

de

Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat, şi i-au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol.” Matei 26:73

Nu ştiu dacă aţi încercat vreodată să vă declinaţi identitatea pentru a nu fi recunoscuţi ca pocăiţi aşa cum a făcut Petru  dar eu am făcut-o. Era în primul an de liceu, venisem în Paşcani la şcoală, nu mă cunoştea nimeni din clasă şi mi-a fost ruşine să spun că sunt pocăit. Nu am spus la nimeni dar am fost descoperit la maxim 2 saptamâni tot de vorbă. Vorba m-a dat de gol. Pur şi simplu nu puteam rosti vorbele folosite de ei şi asta le-a atras atenţia după care au intrat în conversaţie cu mine şi au ajuns la concluzia: Tu sigur eşti pocăit, te porţi ca ei şi vorbeşti ca ei.

Cazul lui Petru este unul care este are şi partea sa pozitivă chiar dacă expresia „vorba te dă de gol” de obicei face referire la ceva negativ. E de dorit dacă vreţi ca schimbarea produsă de Dumnezeu să fie aşa de mare încât să nu mai poată fi ascunsă, este bine ca impregnarea cu Cuvântul lui Dumnezeu să fie atât de intensă încât să ne fie imposibil să ne mai deghizăm. Este mare binecuvântare ca legătura cu Dumnezeu să fie aşa de bună încât să nu putem să ne separăm de El nici măcar când am vrea să facem asta.

Citește mai mult

La mine nu functioneaza astea…

de

Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. Proverbe 16:3

Adesea la şedinţele de consiliere pentru ca să facă omul clic folosesc poveşti terapeutice şi sau motivaţionale. Folosesc exemple pozitive, exemple de reuşite pentru a determina clientul să dorească schimbarea. Unii din ei răspund bine dar foarte mulţi, tot mai mulţi spun: „La mine nu merge domnule, nu funcţionează şi gata” şi multe alte afirmaţii de genul acesta.

Dacă stau bine şi meditez şi eu am spus de multe ori asemenea afirmaţii. De multe ori mi s-a părut greu ceea ce mi se cerea şi după 2-3 încercări am zis: Nu merge, la alţii o fi mergând dar la mine nu. Un ultim exemplu este cel în care mi-am propus să mă trezesc la ora 5. Am încercat cu ceasul, ceasul departe de pat, cu radio care să pornească dimineaţa, cu culcatul devreme etc, cu nimic nu mergea şi am zis: La mine nu se poate. Şi totuşi acum la 5 sunt sus.

Văd familii care vin la consiliere în conflict şi spun: Noi nu putem. Văd tineri care vin robiţi de pornografie şi spun: Eu nu pot. Văd oameni certaţi care au nevoie să ierte şi spun: Nu pot. Văd părinţi care greşesc şi care spun: Noi nu putem şi exemplele pot continua. De ce nu pot oamenii oare? Sau… chiar nu pot? Nu se poate să fie aceasta o scuză?

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.

Trimitem de regulă un singur mesaj pe zi.