Cât mai valorează iertarea?

de

„Un cămătar avea doi datornici: unul îi era dator cu cinci sute de lei, iar celălalt cu cinzeci. Fiindcă n-aveau cu ce plăti, i-a iertat pe amândoi. Spune-Mi, deci, care din ei îl va iubi mai mult?” Simon I-a răspuns: „Socotesc că acela căruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” Luca 7:41 – 43

Când vine momentu pentru primirea pedepsei, aproape fiecare om care se află în faţa sa imploră iertare. Când vine momentul plăţii pentru fărădelege sau păcate oamenii cer iertare, când vine momentul apariţiei consecinţelor faptelor noastre ne dorim să beneficiem de iertare, am face orice atunci ca sa fim iertaţi, am da orice ca să reparăm greşeala anterioară, am da orice ca să nu mai apară consecinţele păcatului şi să trebuiască să le suportăm.

Îmi amintesc de când eram copil că ştiam destul de clar care lucruri nu am voie să le fac şi care ar fi consecinţele pentru faptele mele şi totuşi unele le făceam deşi nu aveam voie. Când venea momentul „notei de plată” imploram iertare, urlam, ţipam doar, doar voi impresiona prin părerea mea de rău pe mama sau pe tata ca să nu mai trebuiască să primesc pedepsa pentru fapta mea. Uneori mergea, reuşeam dar de cele mai multe ori nu. Ei bine când reuşeam să evit o bătaie stăteam cuminte 2 săptamâni fără să mai supăr pe părinţi că tocmai mă iertaseră apoi încet-încet reveneam la un comportament „normal”.

Citește mai mult

Cascada Niagara

de

Ce ziceți de o vizită, măcar virtuală, la cascada Niagara? Am atașat câteva imagini, trei filmulețe și o scurtă descriere oferită de wikipedia.

Cascada Niagara este un ansamblu format din trei căderi de apă situate la granița dintre statul nord american New York din SUA și provincia Ontario din Canada. Cascada americană (American Falls) și Cascada vălul miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul Statelor Unite și Cascada potcoavă (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei.

Lacul Erie este legat cu lacul Ontario prin râul Niagara cu o diferență de nivel de 58 m, cursul apei fiind despărțit în două brațe de Insula Caprei (Goat Island). Pe partea nord americană cascada are o lățime de de 363 m, apele cascadei cad de la 21 m înălțime, iar pe partea canadiană cascada are o lățime 792 m (în formă de potcoavă), înălțimea căderii de apă fiind 51 m. Debitul de apă fiind între 2.832 și 5.720 m³/s, în medie 4.200 m³/s.

Galerie foto:

Citește mai mult

Vorba te dă de gol

de

Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s-au apropiat, şi i-au zis lui Petru: „Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol.” Matei 26:73

Nu ştiu dacă aţi încercat vreodată să vă declinaţi identitatea pentru a nu fi recunoscuţi ca pocăiţi aşa cum a făcut Petru  dar eu am făcut-o. Era în primul an de liceu, venisem în Paşcani la şcoală, nu mă cunoştea nimeni din clasă şi mi-a fost ruşine să spun că sunt pocăit. Nu am spus la nimeni dar am fost descoperit la maxim 2 saptamâni tot de vorbă. Vorba m-a dat de gol. Pur şi simplu nu puteam rosti vorbele folosite de ei şi asta le-a atras atenţia după care au intrat în conversaţie cu mine şi au ajuns la concluzia: Tu sigur eşti pocăit, te porţi ca ei şi vorbeşti ca ei.

Cazul lui Petru este unul care este are şi partea sa pozitivă chiar dacă expresia „vorba te dă de gol” de obicei face referire la ceva negativ. E de dorit dacă vreţi ca schimbarea produsă de Dumnezeu să fie aşa de mare încât să nu mai poată fi ascunsă, este bine ca impregnarea cu Cuvântul lui Dumnezeu să fie atât de intensă încât să ne fie imposibil să ne mai deghizăm. Este mare binecuvântare ca legătura cu Dumnezeu să fie aşa de bună încât să nu putem să ne separăm de El nici măcar când am vrea să facem asta.

Citește mai mult

La mine nu functioneaza astea…

de

Încredinţează-ţi lucrările în mâna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. Proverbe 16:3

Adesea la şedinţele de consiliere pentru ca să facă omul clic folosesc poveşti terapeutice şi sau motivaţionale. Folosesc exemple pozitive, exemple de reuşite pentru a determina clientul să dorească schimbarea. Unii din ei răspund bine dar foarte mulţi, tot mai mulţi spun: „La mine nu merge domnule, nu funcţionează şi gata” şi multe alte afirmaţii de genul acesta.

Dacă stau bine şi meditez şi eu am spus de multe ori asemenea afirmaţii. De multe ori mi s-a părut greu ceea ce mi se cerea şi după 2-3 încercări am zis: Nu merge, la alţii o fi mergând dar la mine nu. Un ultim exemplu este cel în care mi-am propus să mă trezesc la ora 5. Am încercat cu ceasul, ceasul departe de pat, cu radio care să pornească dimineaţa, cu culcatul devreme etc, cu nimic nu mergea şi am zis: La mine nu se poate. Şi totuşi acum la 5 sunt sus.

Văd familii care vin la consiliere în conflict şi spun: Noi nu putem. Văd tineri care vin robiţi de pornografie şi spun: Eu nu pot. Văd oameni certaţi care au nevoie să ierte şi spun: Nu pot. Văd părinţi care greşesc şi care spun: Noi nu putem şi exemplele pot continua. De ce nu pot oamenii oare? Sau… chiar nu pot? Nu se poate să fie aceasta o scuză?

Citește mai mult

Cât de bine e să te ştii iertat

de

Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. Efeseni 4:32

Nu ştiu dacă privind în urma dumneavoastră găsiţi ca şi mine fapte de care nu vă e tocmai cinste. Mă uit adesea în urma paşilor mei şi găsesc fapte făcute de mine care nu sunt tocmai corecte, sunt chiar păcătoase, altele ruşinoase, altele copilăreşti şi prosteşti. Nu mai pot modifica vreuna din acele fapte deşi tare, tare aş dori să pot face asta. Îmi doresc să nu le fi făcut, să nu fi supărat oameni, să nu le fi dat ocazia să vadă aspecte neplăcute, să nu îi fi enervat dar îmi doresc tare ca nici faptele rele neştiute de nimeni să nu le fi făcut.

Aţi avut vreodată teama că una din faptele trecutului, făcută în ascuns ar putea ieşi la iveală? Dar teama că cineva care ştie un secret neplăcut despre tine ar putea să îl facă public? Dar teama că o anumită faptă a trecutului ar putea să îşi arate consecinţele deodată? Eu am avut şi uneori mai am teama asta. Am rezolvat problema acelor păcate cu Dumnezeu dar parcă nu aş vrea ca imaginea să îmi fie pătată de aspectele trecutului şi totuşi acest lucru nu este exclus. Consecinţele păcatului nu dispar când Dumnezeu acordă iertare.

Citește mai mult

Fapte cu efect în viitor

de

„În zilele acelea, nu se va mai zice: „Părinţii au mâncat aguridă, şi copiilor li s-au sterpezit dinţii” Ieremia 31:29

Un subiect care mă face să tremur prin dramatismul său. De ce mă face să tremur? Ei bine tocmai pentru că faptele mele actule pot afecta viitorul meu ireparabil dar şi al copiilor mei şi implicit viitorul societăţii în care aceştia vor trăi.

Uneori trebuie să recunosc că nu am fost conştient de efectele pe care faptele mele le puteau avea. Nu am meditat prea mult asupra lor şi le-am făcut instinctual, automat fără a medita realist la ce urmări vor avea acestea. Am greşit şi greşesc toţi cei care nu trăiesc responsabil. Spuneam, tot într-o meditaţie anul acesta, că aş fi dorit (mi s-ar fi părut mai corect) să nu afectez prin faptele mele copiii mei sau alte persoane dar Dumnezeu aşa a stabilit şi aşa se întâmplă. Faptele noastre au triplu efect din punctul acesta de vedere: atunci când sunt făcute sau în viitorul imediat, în viitorul copiilor noştri şi în eternitate.

Cunosc multe persoane care trăiesc total iresponsabil şi uneori asta mă indignă. Mă supără când văd de exemplu femei însărcinate cu ţigara în gură, când le văd consumând alcool, mă supără când văd taţi care au copii acasă consumând alcool şi duhnind a bere ieftină şi a ţigară. Mă întristez când văd tineri care nu se gândesc nici o secundă la urmările faptelor lor. Mă întristează şi când oameni care au trăit şi trăiesc fără nici o responsabilitate acuză statul şi ceilalţi oameni că nu îi înţeleg şi nu îi ajută. Noi oamenii am vrea să facem tot ce ne taie capul dar să nu avem deloc consecinţe. Sunt convins că iresponsabilitatea era infinit mai mare dacă faptele noastre nu ar fi avut un aşa de mare efect transgeneraţional.

Citește mai mult

Ţi s-a urât cu binele?

de

Pământul îşi dă roadele; Dumnezeu, Dumnezeul nostru, ne binecuvântează, Dumnezeu ne binecuvântează, şi toate marginile pământului se tem de El. Psalmi 67:6 -7

Duminică seara meditam la unele discuţii avute în acea zi cu o persoană nemulţumită şi am descoperit că este foarte uşor să ajungi nemulţumit şi asta nici măcar nu contează de câţi bani ai în cont măcar. E o ironie a sorţii să ai sănătate, bani, avuţii, soţie, copii sănătoşi şi influenţă şi totuşi să nu ai mulţumire de ele ci să trăieşti tot încruntat şi nervos. Să te lupţi din răsputeri să aduni avuţie cu convingerea că aceasta îţi va aduce bucurie şi să aduni ce ai planificat şi să  nu fii bucuros, apoi să dublezi sumele si tot să nu fii bucuros, apoi să triplezi sumele şi tot să nu fii bucuros.

Persoana cu care am discutat spunea că singura urmă de bucurie este când este „fericit” de alţii că are şi aceea era doar o umbră mică de culoare într-o viaţă fadă şi anostă. Ce ciudat… să ai tot ce alţii cred că îţi aduce fericire şi să nu fii fericit…

Mă gândesc la câte ocazii de a ne bucura avem şi le dăm cu piciorul, cu alte cuvinte ni s-a urât cu binele. Credem o minciună şi nu mai putem să ne bucurăm de binecuvântările pe care Dumnezeu ni le dă. Din cauză că vrem tot mai mult şi mai mult nu putem vedea ceea ce Dumnezeu a turnat deja din belşug în viaţa noastră. Dăm dovadă de o infantilitate  şi de o imaturitate de speriat. Vi se pare cunoascut scenariul în care un copil are un „morman” de jucării dar este „botos” că nu are una anume? Eu cunosc scenariul, aproape un sac de piese de lego şi totuşi dacă nu e nava cutare nu mai e bucurie, nu mai e fericire, nu mai e nimic, celelalte sunt zero, nimic nu mai contează.

Citește mai mult