Promisiunile lui Dumnezeu

În ziua când Te-am chemat, Te-ai apropiat, şi ai zis: „Nu te teme!” Doamne, Tu ai apărat pricina sufletului meu, mi-ai răscumpărat viaţa! Plângerile 3:57  – 58

Unul din aspectele majore ale vieţii noastre pe pământ e cel referitor la credinţă. Oamenii au diferite credinţe şi aici nu mă refer la credinţa mântuitoare ci la speranţa că ceva se va întâmpla. Unele din aceste credinţe sau speranţe sunt aproape inconştiente cum ar fi: te urci în tren crezând că te va duce la destinaţia dorită sau faci un curs crezând că ulterior vei fi capabil să profesezi în acel domeniu. Alte credinţe, în schimb, necesită o logică în procesul lor de formare şi fixare. Dau aici ca exemplu promisiunea cuiva că îţi va aduce de la Paris un suvenir sau mai complex, promisiunea cuiva că va fi alături de tine până la sfârşitul vieţii. Pentru aşa credinţă e nevoie de dovezi logice, cogniţii serioase. Întrebarea care ţi-o pui e: Dar va merge omul la Paris de promite că îmi aduce suvenirul? sau mă iubeşte persoana aşa de tare ca să mă pot baza pe promisiunea sa?

Citește mai mult

Dor de cer

Prea iubiţilor, acum Suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, nu s-a arătat încă. Dar ştim că atunci când Se va arăta El, vom fi ca El; pentru că Îl vom vedea aşa cum este. Oricine are nădejdea aceasta în El, se curăţeşte, după cum El este curat. 1 Ioan 3:2  – 3

Spuneam ieri că uneori parcă cerul nu mai este aşa de atractiv pentru noi. Uneori vin nori în viaţa noastră şi sentimentele şi gândurile ne pot fi tulburate, viaţa poate fi umbrită şi pofta de a trăi este serios diminuată de circumstanţe şi cauze care pot ţine de noi direct sau nu. Eu cel puţin am astfel de momente şi recunoasc asta, chiar dacă o să mă aleg cu etichete. Sunt momente în care furtuna e aşa de mare încât nu mai vezi nimic în faţă şi nu mai poţi face nici un pas, singurul lucru natural de făcut atunci este să găseşti un loc în care să te refugiezi din calea vijeliei.

Citește mai mult

Mai este cerul atractiv pentru noi?

Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci după ce a fost găsit bun, va primi cununa vieţii pe care a făgăduit-o Dumnezeu celor ce-L iubesc. Iacov 1:12

Ce întrebare mai e şi asta? Aseară am auzit întrebarea: Mai este de dorit cununa aceasta pentru noi? Gândul acesta m-a scurtcircuitat efectiv. Cât de mult îşi mai doresc creştinii cununile primite din mâna lui Dumnezeu? Cât de mult îşi mai doresc creştinii veşnicia împreună cu Dumnezeu? Mai este cerul o atracţie pentru creştini? (când spun creştini mă includ şi pe mine acolo nu vorbesc de alţii excluzându-mă pe mine)

Meditam aseară la cât de mult sunt oamenii dispuşi să facă pentru a îşi atinge scopurile pământeşti şi cât de mult sunt dispuşi să facă pentru a atinge, dobândi ceea ce Dumnezeu promite. Unul din punctele în care discut mult cu Timo, băiatul nostru mai mare, care are 11 ani, e referitor la atracţia cerului. Logica lui e: Tati eu îl iubesc pe Dumnezeu da mă întreb ce o să facem în cer dacă vom ajunge toţi acolo? Internet nu va fi, lego nu, maşini  nu, biciclete nu, calculatoare nu. Eu ştiu că Dumnezeu e tare interesant, dar după ce il vom lăuda noi, aşa mai mult, ce o să mai facem? Poate vă stârneşte zâmbete logica lui dar pe mine aseară m-a pus pe gânduri serios.

Citește mai mult

Toleranţa (III)

Toate lucrurile îmi Sunt îngăduite, dar nu toate Sunt de folos; toate lucrurile îmi Sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine. 1 Corinteni 6:12

Continuăm incursiunea noastră în explorarea aspectului acesta al toleranţei. Astăzi ne uităm „în curtea noastră” Ne uităm la ce se întâmplă în viaţa noastră, la lucrurile mărunte dacă vreţi. Vom descoperi că Dumnezeu ne cheamă la toleranţă şi la intoleranţă în diferite aspecte ale vieţii.

Toleranţa e dacă vreţi suportarea a ceva sau a cuiva o perioadă mai lungă sau mai scurtă de vreme. Este dacă vreţi atitudinea de acceptare a abaterilor de la standarde sau de la normal. De obicei spunem că tolerăm despre un lucru sau persoană care nu ne fac să ne simţim tocmai confortabil. Nu putem spune că „tolerăm” ceva bun. E sinonim dacă vreţi cu a suporta şi cu a îngădui. Pavel face apel la îngăduinţă în scrisoarea adresată colosenilor : Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. E vorba de a ne suporta unii pe alţii.

Citește mai mult

Toleranţa (II)

Îngăduiţi-vă unii pe alţii, şi, dacă unul are pricină să se plângă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi voi. Coloseni 3:13

Toleranţa este un subiect foarte discutat şi foarte finanţat în zilele în care trăim. Se investeşte mult pentru programe care să crească gradul de tolaranţă al populaţiei privitor la anumite genuri de persoane. Un aspect de apreciat este munca depusă pentru programele de creştere a toleranţei faţă de persoanele cu diferite handicapuri. Oameni care de altfel suferă mult şi sunt adesea ţinta glumelor celorlalţi şi care îşi găsesc cu greu un loc de muncă chiar dacă ar fi capabili să facă o muncă.

Un alt aspect în care îndemnul la toleranţă este bun este cel privitor la oamenii cu anumite boli care sunt stigmatizaţi şi marginalizaţi sau cel privitor la oamenii de anumite rase. Trebuie să devenim mai toleranţi şi cred eu că de fapt trebuie să avem mai multă dragoste şi mai mult bun simţ.

Citește mai mult

Toleranţa

Cinstiţi pe toţi oamenii, iubiţi pe fraţi; temeţi-vă de Dumnezeu; daţi cinste împăratului! 1 Petru 2:17

Duminică la mesajul de seară Cristian Rău a atins tangenţial un subiect care mi-a mai dat de gândit acum ceva vreme în urmă şi la care vreau să mă opresc în dimineaţa asta: toleranţa.

Nu cred să fi fost în istorie o perioadă mai „tolerantă” ca acum. Se face apel pe toate canalele media disponibile să nu judecăm pe alţii ci să îi tolerăm. Conceptul în sine nu este rău deloc, este chiar biblic însă vreau să vedem unde avem voie să fim toleranţi şi unde Dumnezeu ne interzice asta.

Dacă privim în Scriptură mesajele de toleranţă sunt clare mai ales în Noul Testament unde îndemnurile de a îi tolera pe cei slabi sunt multe, la fel îndemnurile de a îi tolera pe cei ce îţi greşesc sau pe cei în nevoie, sau vedem foarte clar desfiinţarea barierelor care ţin de naţionalitate pentru că Scriptura spune că în Hristos nu mai există rase de oameni ci doar oameni mântuiţi şi oameni care nu sunt mântuiţi. La fel vedem apel la milă faţă de păcătoşi, milă dovedită de Domnul Isus Hristos prin jertfa sa de la Golgota. Îndemnurile la iubire necondiţionată faţă de oameni ca şi versetul de mai sus sunt destul de evidente în Noul Testament, la fel şi îndemnurile la iertarea celor ce greşesc. Cred că putem vorbi de toleranţă maximă dacă privim aceste aspecte.

Citește mai mult

Vulnerabilitatea, câte este de periculoasă?

Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine, şi ceice-mi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei, zicând: „L-a părăsit Dumnezeu; urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!” Psalmul 71:10-11

Recent am avut discuţii despre faptul că nu e bine să fii vulnerabil. Discutam cu nişte cunoştinţe referitor la cât de uşor spun eu lucruri despre eşecurile şi greşelile mele altora şi am primit cumva avertismente că e o mare greşeală să spun despre mine că asta mă face vulnerabil. Asta mă face să meditez la ce este vulnerabilitatea, cât de bună sau dăunătoare este? De unde e teama asta de a ne da pe faţă şi eşecurile? Trebuie să fim vulnerabili sau nu? Ce anume ne face vulnerabili?

O temă larg abordată pe această temă e intimitatea pe internet. Nu puţine sunt articolele care recomandă ca pe profilul de facebook să nu pui prea multe poze sau informaţii că te face vulnerabil, alte voci spun că trebuie să ai tot felul de filtre pe calculator care să îţi asigure anonimatul la navigarea pe internet. Până acum am acceptat aceste provocări dar astăzi vreau să le răscolesc puţin. Logica ar fi că dacă cineva vede poze cu tine sau are informaţii despre trecutul tău ar putea să îţi facă ceva rău… folosind acest informaţii împotriva ta în cazul acesta împotriva mea. Nu sunt nici de departe omul care să folosesc facebook-ul la uscat lenjeria intima ci cred că îl folosesc constructiv, util dar şi personal într-o proporţie echilibrată dar nu înţeleg cum ar putea fi folosite aceste informaţii împotriva mea atâta vreme cât eu nu am de ascuns nimic. Probabil un tânăr care a făcut o băută cu prietenii ar fi vulnerabil la o angajare ulterioara dacă aceste poze scapă pe internet, sau o soţie dacă a fost la o petrecere unde soţul vede ceva ce nu i-ar cădea bine deloc, sau un copil pe care taicăsu îl descoperă pe facebook că nu e tocmai sfinţişorul pe care îl are acasă.

Citește mai mult