O părere mai înaltă decât se cuvine

Pornesc meditarea mea din această dimineaţă de la discuţia cu un cunoscut pe chat pe versetul scris de apostolul Pavel în Romani care spune: „Prin harul, care mi-a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decât se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă pe care a împărţit-o Dumnezeu fiecăruia.” Întrebările legitime care apar la o asemenea citire sunt: Care e părerea echilibrată despre sine? Ce înseamnă o părere mai înaltă? Ce se întâmplă cu o părere „scundă” despre sine? Cine este sinele acesta şi de ce trebuie să avem o părere despre el? Şi încă câteva. Menţionez de la început că nu mă avânt acum în analize filosofice sau comparaţii între diferiţi psihologi în definirea sinelui că nu există filosof important, lider religios sau psihanalist celebru care să nu fi atins subiectul acesta şi risc să scriu ani în şir după aia :).

Este important sinele în relaţia cu Dumnezeu? Se pare că e foarte important. Tot Pavel în Romani 14:12 spune că „Aşa că fiecare din noi are să dea socoteală despre sine însuşi lui Dumnezeu.” Asta mă face să cred că poziţia faţă de sine va determina şi anumite consecinţe ale judecăţii lui Dumnezeu. Spunând aste realizez că este foarte important să existe o părere echilibrată despre sine. Cand vorbim despre asta nu putem să nu ne amintim de Lucifer, el a avut despre sine opărere mai înaltă decât se cuvine.

Citește mai mult

Duhul Sfânt şi Consilierea Creştină

Un index al meditărilor privind Duhul Sfânt şi influenţele în consilierea creştină. Cu siguranţă voi mai puteţi identifica şi alte roluri şi m-aş bucura mult să îmi scrieţi despre acestea ca să îmi pot întregi imaginea despre acest subiect. De fapt, aşa cum scriam ieri: cu cât meditez mai mult la rolurile pe care Duhul … Citește mai mult

Duhul Sfânt – Alte roluri în procesul de consiliere creştină

Încerc să finalizez această serie despre rolul Duhului Sfânt în consiliere, dar se pare că găsesc tot mai multe. Iată sumar ultimile conştientizate de mine:

[dropcap type=”rounded” color=”green”]G[/dropcap]arantul menţinerii sănătăţii psihice şi sufleteşti

Orice om care la un moment dat are de a face cu medicii știe că după procesul de vindecare medicul îl sfătuiește spre un stil de viață mai sănătos și spre chibzuință, cumpătare, evitarea situațiilor periculoase, evitarea exceselor de orice fel și câte și mai câte indicații menite să ajute acea persoană să-și mențină sau îmbunătăţească sănătatea în permanență. Se știe destul de clar acum că e mai ieftin să întreții decât să tratezi.

În ”bolile sufletului” situația nu diferă deloc. După ce vindecarea s-a produs este nevoie de o permanentă menținere sau îmbunătățire a acelei sănătăți. Trebuiesc evitate situațiile provocatoare de afecțiuni, trebuiesc evitate excesele, trebuie atenție în construirea unui stil de viață sănătos și în permanență este nevoie de respectarea limitelor în ce priveşte stilul de viață. Să tot stai să estimezi în permanenţă ce e normal și ce este exagerat e o treabă grea și e foarte greu de făcut omenește. Este nevoie de ceva sau de cineva care să ne atenționeze cu privire la ce trebuie sau nu trebuie făcut.

Citește mai mult

Duhul Sfânt – Vindecătorul de suflete

Intru în meditarea de astăzi pe un teren foarte sensibil, dar incursiunea aici, deşi poate fi înţeleasă greşit este necesară în contextul scrierilor despre rolul Duhului Sfânt în consilierea creştină. Ne referim la rolul de vindecător de suflete pe care Duhul Sfânt îl are.

Când vorbim în contextul religios de azi despre vindecare, gândurile se pot duce repede spre miracole instantanee şi spectaculoase, spre ologi care aruncă teatral scaunul cu rotile şi o iau „la sănătoasa” , spre nevăzători care citesc dintr-o dată ziarul sau biblia, spre spectacole în care vindecările sunt filmate iar cărucioarele de invalizi sunt cărate cu camionul pentru că nu mai este nevoie de ele. De aceea spuneam că discuţia este sensibilă. Riscul să fiu înţeles greşit este mare, dar subiectul nu poate fi ocolit.

În primul rând ţin să specific că sunt una din persoanele care crede în vindecări. Apoi o altă specificare este că există şi vindecări „dintr-o dată” de genul celei în care Domnul Isus îi spune slăbănogului să-şi ia patul şi să umble sau cea a orbului căruia i-a uns ochii cu tină. La fel vreau să menţionez că am văzut oameni vindecaţi de Dumnezeu  prin puterea Duhului Sfânt şi nu am dubii referitor la existenţa vindecărilor. Totuşi vreau să separ  clar de spectacol, reflectoare, scene, televiziune, acţiunile de vindecare ale Duhului Sfânt. Există un mare risc să ne ducem spre derizoriu făcând spectacole ieftine şi de doi bani din aspecte care implică credinţă sinceră şi acţiune Dumnezeiască. Consider aşa zisele vindecări televizate spectacole jalnice, demne de milă în care se spun enorm de multe minciuni şi se prezintă foarte multe cazuri fictive.

Citește mai mult

Duhul Sfânt – Descoperitorul

Unul din aspectele prezente la aproape fiecare caz de consiliere este ascunderea adevărului de către client. Când nu ai toate datele problemei sau când eşti dus pe piste greşite, pierzi ca terapeut mult timp până ajungi să atingi adevărata problemă.  Experienţa în consiliere îţi oferă după o vreme ceva abilităţi în plus în a dejuca pistele false, însă tot rămâne un risc destul de mare să mergi pe lângă problemă o perioadă mare de timp.

Oamenii nu ascund întotdeauna problema intenţionat. De fapt, cele mai multe ascunzişuri intenţionate sunt în primele şedinţe până se construieşte o relaţie de încredere terapeut-client, dar unele probleme sunt pur şi simplu ascunse în trecut. Unele aspecte au fost aşa de dureroase încât mintea le-a împachetat bine şi le-a ferecat din dorinţa de a evita suferinţa (lucru întâmplat frecvent la abuzuri fizice, sexuale, emoţionale). În cazurile abuzurilor sexuale de exemplu, care de regulă sunt făcute de apropiaţi, creierul omenesc nu are capacitatea de fiecare dată să găsească o logică la ce s-a întâmplat, pentru că o persoană dragă, de încredere, ajunge să abuzeze. Asta e greu de înţeles aşa că unele din trăiri sau amintirea acelui episod cu totul este „aruncată” undeva în inconştient din dorinţa de a reduce sau elimina suferinţa. În asemenea cazuri clientul însuşi are  probleme în a stabili adevărul pentru că informaţia nu este accesibilă.

Citește mai mult

Duhul Sfânt – Mângâietorul din procesul de consiliere

Unul din cele mai importante aspecte pentru un suflet doborât de întristare, pentru un om care a eşuat, pentru oamenii descurajaţi, pentru oamenii care se văd rataţi, pentru cei care sunt disperaţi şi toate celelalte stări în care clientul poate ajunge la consiliere este să fie mângâiat şi încurajat. În consiliere, empatia este vitală chiar de la prima şedinţă şi trebuie să fie prezentă până la finalul procesului pentru a asigura un cadru bun pentru terapia prin care clientul va trece pentru vindecare.

De fapt, empatia, este una din primele noţiuni explicate la cursurile de consiliere şi sunt învăţate tehnici prin care această empatie să fie arătată clientului în măsura corectă pentru a îi asigura un minim suport pentru schimbare. În procesul acesta de empatizare unul din elementele absolut necesare este mângâierea şi încurajarea. Când omul este doborât de întristare, când cazul este extraordinar de dificil, consilierii sau terapeuţii simt o stare de neputinţă în a empatiza cu clientul. Sunt unele stări atât de dramatice încât şi cuvintele şi ideile ţi se par neputincioase în a încuraja o persoană aşa de tare prăbuşită.

Citește mai mult

Duhul Sfânt – Îndrumătorul în consilierea creştină         

Un alt rol pe care Duhul Sfânt îl are în consilierea creştină este cel de călăuză în procesul de consiliere şi nu numai. Deşi Scriptura ne spune şi despre moduri miraculoase de comunicare a Duhului Sfânt (viziuni, profeţii) totuşi cea mai folosită metodă de ghidare folosită de El pentru a ne călăuzi este „îndemnul”. Cum se traduce asta? Duhul Sfânt ne va atinge conştiinţa sau altfel spus va comunica cu duhul nostru şi ne va îndruma într-o direcţie de urmat sau alta.

Care sunt „sectoarele” în care Dumnezeu ne călăuzeşte prin Duhul Sfânt?

În primul rând, Duhul Sfânt călăuzeşte întreaga viaţă a consilierului mai înainte ca acesta să fie pus efectiv faţă în faţă cu un caz. Un om aflat sub călăuzirea Duhului lui Dumnezeu, poate fi un bun consilier, de fapt, e o condiţie obligatorie aş spune. Nu putem folosi Duhul Sfânt doar ca pe un instrument ca să ne servească unor scopuri personale (în consiliere în acest caz) ci trebuie să fim locuiţi de El în permanenţă şi să ne  lăsăm călăuziţi de El în permanenţă. Scriptura ne vorbeşte despre necesitatea ca noi să devenim temple ale Duhului Sfânt. Cu toate că este bine, recomandat, necesar ca să fim locuiţi de El atrag atenţia că nu devenim prin asta nişte superoameni, nu devenim vedete, nu devenim nişte guru, nu devenim incoruptibili. Când Duhul Sfânt ne locuieşte, avem doar la îndemână mereu alternativa unui sfat sănătos pe lângă ce ne spune firea noastră şi deci putem decide în cunoştinţă de cauză.

Citește mai mult