Oameni ai încurajării

Cuvintele pe care le rostim întotdeauna vor avea efecte în viaţa oamenilor. Îndrăznesc să cred că nici un cuvânt rostit nu este lipsit de putere şi că va influenţa viaţa celor din jur în bine sau în rău. Cuvintele spuse de mine au avut efect în viaţa celor din jurul meu dar şi cuvintele auzite de mine m-au influenţat.

Cuvintele au o putere extraordinară. Biblia spune că în puterea limbii stă viaţa şi moartea. Mai mult, cuvintele au putere creatoare sau transformatoare. Am întâlnit des cazuri de adulţi cărora în copilărie li s-a spus că nu sunt buni de nimic şi aşa au ajuns. Cuvintele care le-au fost adresate i-au transformat. În schimb, deşi s-au simţit prost să audă complimente, să îşi vadă valoarea lor, după o vreme de terapie prin cuvinte pozitive, reale, prin expresii încurajatoare oamenii şi-au schimbat mult comportamentul şi felul de a fi.

Cuvintele pe care le rostim sunt întotdeauna cu impact. Avem de ales ce cuvinte rostim. Scriptura ne spune prin Domnul Isus că vom da socoteală de fiecare cuvânt nefolositor şi asta mă face să înţeleg cât de importante sunt cuvintele pe care le rostim şi câtă greutate are vorbirea noastră. Mulţi oameni vorbesc „degeaba”, foarte multe cuvinte necugetate ne ies de pe buze dar oare ce fel de vorbire avem? Ce stârneşte vorbirea noastră în viaţa noastră şi a apropiaţilor noştri?

Citește mai mult

Astăzi

Unul din marele dezavantaje ale fiinţei umane este limitarea temporală. Omul nu poate trăi viaţa pe pământul acesta fără să ţină cont de timp, este mereu sub stresul timpului şi încearcă să planifice cât mai bine pentru a avea timp de toate. Cu toate că am devenit experţi în planificarea timpului, avem instrumentele necesare planificării timpului de la banalele carneţele cu foaie velină până la programe de computer supersofisticate, avem chiar programe de computere care fac previziuni destul de exacte despre viaţa noastră peste zeci de ani, cu toate că am inventat metode de a comunica şi a ne deplasa foarte repede, cu toate că lucrăm mai repede şi gătim mai repede o problemă se pare că nu o putem rezolva şi aceasta este timpul. Aşa cum scriam şi ieri, avem certitudinea doar pentru astăzi. Ieri s-a dus şi nu se mai poate întoarce şi mâine nu ne aparţine deşi îi facem planurile.

Astăzi e singura zi în care se poate face ceva. Astăzi e timpul să acţionăm, să trăim, să muncim, să iubim, să ne sfinţim, să ajutăm, să plângem, să râdem. Toate trebuiesc făcute la vremea lor şi vremea pe care o avem la dispoziţie este astăzi. Mihai Enachi scrie că „prezentul este cheia eternităţii” şi Scriptura spune de multă vreme aceeaşi afirmaţie. De acţiunile şi atitudinile de astăzi depinde nu doar frumuseţea vieţii ci şi eternitatea.

Citește mai mult

Fii diferit – Fii cinstit

Provocările timpului în care trăim sunt mari şi „ofertele” pe care oamenii credincioşi le primesc sunt pe măsură. Deşi aparent creştinii din România şi din alte ţări aşa-zis democrate se bucură de „libertate religioasă” războiul nu a fost niciodată mai mare pentru credincioşi. Oponenţa fizică, abuzurile, torturile, prigonirile, hărţuirile parcă au încetat în forma cunoscută de noi, dar în ce priveşte omul spiritual ele sunt mai prezente ca niciodată. Războiul e în toi şi mulţi din cei care nu dau importanţă acestui război cad străpunşi şi agonizează neînţelegând ce se întâmplă cu ei.

Una din momelile acestui război, din capcanele lui este necinstea. Necinstea face oferte foarte „profitabile” credincioşilor. Fie că e vorba de lucruri aparent mărunte sau  de unele care pot fi adevărate „tunuri” oamenii primesc „oferta” de a fi necinstiţi şi mulţi „profită” de ocazie neştiind că îşi vor otrăvi viaţa până în măruntaie. În ultimul timp la consiliere am auzit multe poveşti în care oamenii păreau că stau bine „Pe cai” şi că nu vor fi prinşi niciodată dar când au căzut, căderea lor a fost mare.

Cinstea nu mai este considerată o virtute astăzi. Eşti considerat fraier sau prost dacă ceilalţi văd că ai posibilitatea să profiţi dar tu nu o faci. Fie că e vorba de o declaraţie pentru ajutorul la încălzire în care nu declari toate veniturile, fie că e vorba de anumit minciuni pentru a avea anumite foloase, fie că e vorba de manevre financiare in contabilitatea firmei, de ascunderea de bani faţă de soţ sau soţie, de încercarea de înşelare a lui Dumnezeu prin metoda brevetată de Anania şi Safira sau de adevărate tunuri financiare oamenii încearcă să profite de „clipă” şi chiar reuşesc pentru o vreme.

Citește mai mult

Fii diferit – Fii mulţumit

Negreşit, evlavia însoţită de mulţumire este un mare câştig. 1 Timotei 6:6

Probabil una din cele mai mari capcane ale omului modern este nemulţumirea. Suntem stârniţi mereu şi mereu să nu mai fim mulţumiţi cu ce avem. Cei mai mulţi oameni sunt nemulţumiţi din fire, ce astăzi îi satisface, nu mai este de ajuns mâine. Pe acest amănunt se bazează şi o parte din succesul comerţului actual. Omul nemulţumit va cheltui mai mult şi mai mult pentru a îşi vedea inima satisfăcută. Aşa se face că mulţi dintre noi nu avem strictul necesar ci mult mai mult. Aşa se face că mulţi dintre noi am vrea să fim în top când e vorba de posesiuni şi confort. Nu ne mai mulţumeşte decentul şi ca să nu pară ciudat ridicăm standardele.

Nivelul de trai e una din pretenţiile moderne care măsoară gradul de mulţumire al oamenilor. Dorinţa inevitabilă este spre a creşte nivelul de trai spre condiţii mai bune, mai confortabile, mâncare mai bună, bunuri mai moderne, performanţe mai înalte şi ne amăgim raportându-ne la „nivelul de trai” şi nu la Scriptură care spune „Dacă avem, deci, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns.” Dorim neapărat să ne raportăm la un stil de viaţă înalt şi nu la unul smerit şi asta ne duce foarte foarte uşor spre robire, nemulţumire permanentă, stres şi îndepărtează foarte mult probabilitatea de a ne putea bucura vreodată de lucrul mâinilor noastre şi de ceea ce Dumnezeu ne-a dat.

Citește mai mult

Fii diferit – Acţionează

Ioana e una din tinerele care a avut nevoie de consiliere. Problemele sale păreau că sufocă viaţa şi nimic din jurul ei nu mai poate fi redresat. Acneea îi dădea mari bătăi de cap. Cu băieţii nu era în stare să lege relaţii, loc de muncă nici nu visa la cât era de emotivă. A făcut rost de ultimele puteri şi de ultima fărâmitură de curaj şi a scris un email în care a solicitat ajutorul. Mesajul ei începea aşa „Pentru mine viaţa  nu are nimic bun. Sunt condamnată la eşec, nu reuşesc să-mi împlinesc nici o dorinţă cu toate că nu doresc lucruri senzaţionale. Vreau doar să trăiesc normal dar Dumnezeu mi se opune…”  Mesajul ei era mai lung şi îl putem pune lejer în categoria „cântecelor de lebădă”. Ioana abandonase viaţa, era într-o formă de suicid, dar nu al trupului ci al voinţei, al speranţei, al credinţei.

Acest caz nu este singular deloc, din păcate, mulţi oameni abandonează visele, abandonează viaţa, abandonează idealurile şi dorinţele din cauza eşecurilor repetate, a educării proaste primite sau din cauză că cei din jur le-au tăiat aripile. Mulţi tineri în zilele noastre nu mai trăiesc ei ci lasă sistemul să trăiască în ei. Nu au curajul să fie diferiţi ca să nu se facă de râs. Se conformează stilului de viaţă actual şi fac ceea ce face toată lumea, negăsind nici o satisfacţie în acţiunile lor. Mai mult, mulţi soţi şi multe soţii ajung în punctul de a nu mai face nimic, ajung să trăiască un divorţ emoţional, sentimental, spiritual şi trăiesc o viaţă de chin în căsnicie din cauză că nu mai au puterea sau voinţa să se apuce de reparat relaţia.

Citește mai mult

Fii diferit – Încurajează

 „Întăriţi-vă şi îmbărbătaţi-vă.” 2 Cronici 32:7

Timpurile pe care le trăim sunt din păcate încărcate de prezenţa păcatului, a răului, a veştilor rele,  de nesiguranţă, de instabilitate şi oamenii sunt afectaţi de toate aceste stări. Stresul zilnic este mare şi viaţa creştină implică un anumit grad de stres. Nu e de mirare că uneori creştinii păcătuiesc în asemenea condiţii. Sunt momente în care suntem epuizaţi, momente în care suntem biruiţi, momente în care am falimentat şi în acele momente contează foarte mult atitudinea şi vorbele celor din jur.

Câteva întrebări de verificare: Ce spui unui om care tocmai a comis un păcat? Dar unui om care îţi spune că el nu mai poate să mai trăiască sfânt? Dar unui om care e supărat sau mânios pe Dumnezeu? Dar unui bărbat sau unei femei care au curvit?

De regulă prima tendinţă, naturală de altfel, este dezaprobarea, critica, îndepărtarea. În momentul în care auzim de astfel de fapte, chiar apare o stare de bucurie că nu am fost noi cei căzuţi sau că avem ce spune altora. În realitate nu prea este loc în asemenea cazuri de egoisme şi mici răutăţi copilăreşti. Care este atitudinea corectă faţă de un om căzut în păcat? Ce putem face? Sau ce trebuie să facem? Putem să facem ceva mai bine şi mai bun decât fac ceilalţi?

Citește mai mult

Astăzi este ziua ta

Ştiai că astăzi este ziua ta? Da, astăzi, mâine nu mai ai siguranţa că îţi aparţine. Mâine poate fi a altora, pe ieri cu siguranţă nu îl poţi întoarce. Astăzi e ziua ta, ziua în care poţi să decizi cum trăieşti, ziua în care poţi face bine sau rău, în care te poţi bucura sau întrista, ziua în care poţi să lucrezi sau să dormi, ziua în care poţi sta îmbufnat sau să te împaci, ziua în care te poţi apropia sau depărta de Dumnezeu.

Ce vei face astăzi dacă tot e ziua ta? Ce vei alege să fii astăzi? E atât de scurtă viaţa, mult prea scurtă ca să ne permitem să urâm, să criticăm, să păcătuim, să atacăm, să lenevim. Astăzi e pentru altceva. Astăzi este pentru iubire, afecţiune, dragoste, milă, iertare, împlinire, prospeţime, muncă. Astăzi e acel „într-o zi” sau „odată” pe care tu îl planifici să îl petreci cu copiii tăi, cu soţul sau soţia, cu părinţii, cu cei dragi. Astăzi e timpul să faci lucrurile bune pe care le tot amâni de ceva vreme. Azi e timpul să citeşti câteva pagini dintr-o carte, să asculţi o melodie frumoasă, să citeşti o poezie.

Citește mai mult

Poți primi zilnic noutățile
pe email

Abonează-te și vei fi automat anunțat când scriu o meditare nouă

Mulțumesc de încredere.

Ceva nu a mers.